Profesoara de istorie Mihaela Țurcănașu, fondatoarea clubului „CN Dezbate” Iași, a explicat cum îi ajută pe elevi acest mod de gândire din cadrul unei dezbateri. „Înțelegi și partea adversarului, cum îl poți combate cu argumente reale și nu ridicând tonul – așa s-ar putea dezvolta o societate bazată pe dialog”, spune profesoara într-un interviu acordat Edupedu.ro.
„Acest mod de gândire în care să înțelegi și partea adversarului, să înțelegi și ce este pro și ce este contra, de ce poate fi logic ce spune cel din fața ta, cum îl poți combate cu argumente reale și nu ridicând tonul și spunând că doar tu ai dreptate pe pământ, așa s-ar putea dezvolta o societate bazată pe dialog. Deci îi sprijinim să aibă o gândire critică asupra societății și dezbatem teme actuale”, spune profesoara de istorie Mihaela Țurcănașu.
La Colegiul Național Iași ea a înființat în urmă cu câțiva ani clubul de dezbateri ca activitatea extrașcolară. Momentan, peste 40 de elevi de la clase de gimnaziu până la clasa a XII-a vin o dată pe săptămână la activitățile clubului, activitatea durând cam o oră și jumătate.
„Noi nu ne propunem să facem sub nicio formă politică, dar încurajăm un activism civic. Sub nicio formă nu facem niciun fel de referiri la partide politice din România sau opțiuni. Activismul civic este cu totul altceva: dorința tinerilor și necesitatea societății ca ei să fie implicați, ca ei să înțeleagă activ care sunt consecințele unor alegeri, care sunt realitățile”, mai spune Mihaela Țurcănașu. „De altfel, aceasta este și frumusețea dezbaterii și anume că uneori ești pus în situația de a susține argumente pe o temă pe care de fapt nu o susții tu, ca persoană. În acest mod elevii sunt încurajați să își înțeleagă mai bine oponenții, să devină empatici”, spune profesoara.
Profesorii trebuie să le dea elevilor instrumente ca să gândească corect, crede Mihaela Țurcănașu. „Primul nostru atu este că lucrăm cu copii care își doresc să cunoască. Dar trebuie noi, ca educatori, noi, ca persoane care suntem aici în sprijinul tinerilor, să le oferim aceste oportunități. În momentul în care nu deschidem această ușă, nu încercăm să ajungem la această curiozitate, dându-le acele instrumente care să-i ajute să gândească corect, nu avem dreptul, după aceea să-i judecăm că nu au luat deciziile potrivite, dacă noi nu i-am sprijinit în a-și face o opinie în cunoștință de cauză, în a analiza informațiile corect”, mai spune directoarea adjunctă.
„Elevii dezbat moțiuni, învață să susțină puncte de vedere cu care poate nu sunt de acord, dar învață abilități pentru viață, iar modalitatea este mult mai eficientă decât a-i pune să învețe niște ani și nume”, spune profesoara.
„Astăzi îi dau nota 10 unui elev pentru că a știut toți anii și toate numele și peste 2 săptămâni, dacă îl întreb, nu sunt foarte sigură că mai știe. În schimb, dacă a fost la dezbateri și a avut de exemplu moțiunea: «Acest Parlament consideră că migrația populației în Europa are un rol negativ», o parte va trebui să spună că migranții pot cauza probleme (dezechilibru cultural, economic), iar cealaltă parte, opoziția, ar trebui să vadă că diversitatea înseamnă progres, că acești oameni aduc diversitate care contribuie și la dezvoltarea economică, că în anumite regiuni această forță de muncă a migranților este indispensabilă muncă”, explică Mihaela Țurcănașu, profesoara de istorie.