Profesoara Lavinia Betea a declarat că „nu pot să-i cer elevului, cum spuneam, să muncească mai mult decât muncește adultul, pentru că îl demotivez”. Aceasta este de părere că „în gimnaziu nu mai vrea să știe de nimic”. Declarațiile au fost făcute la DCNews.
Cadrul didactic a transmis că muzica, desenul și educația fizică sunt niște discipline extraordinare, care îl pregătesc pe copil să devină un adult echilibrat psihic:
„Nu pot să-i cer elevului, cum spuneam, să muncească mai mult decât muncește adultul, pentru că îl demotivez. În gimnaziu nu mai vrea să știe de nimic. O altă chestiune a învățământului este supraîncărcarea de astăzi cu chestiuni teoretice. Când mintea copilului este înspre concretețe și tu vrei întruna să facă matematică, să învețe tot felul de chestiuni abstracte, dând la o parte muzica, desenul, educația fizică, acestea sunt niște discipline extraordinare pentru a-l pregăti pe copil ca să devină un adult echilibrat psihic. Tu nu poți trăi, ca intelectual, cu o minte echilibrată, și nu doar ca intelectual, dacă nu ești consumator de artă, dacă nu ești consumator de muzică, dacă nu ești consumator de literatură”, a spus profesoara.
Amintim că Mihaela Curcan, profesoară de geografie la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, a declarat, la TVR Craiova, că elevii de clasa a VIII-a se axează doar pe disciplinele de la Evaluarea Națională, adică Română și Matematică. „Celelalte discipline sunt lăsate pur și simplu de izbeliște”, a adăugat cadrul didactic.
La disciplinele din domeniul artelor nu se acordă importanța cuvenită, se arată într-un document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Este vorba despre raportul privind Starea învățământului buzoian în anul școlar 2023-2024. Conform sursei citate, interesul pentru aprofundarea şi dezvoltarea unor discipline la care se dă examen influenţează substanţial şi ofertele care vizează domenii noi de studiu din zona artistică şi culturală.
Informații de context
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.