Profesoara Manuela Coțofan, despre opționalele din CDEOȘ în proiectele de planuri-cadru: Profesorii nu sunt designeri de curriculum, ne va trebui o formare serioasă / E nevoie de siguranță că orele nu se vor vacanta, altfel ajungem unde suntem acum

3.441 de vizualizări
Manuela Coțofan / Foto: captură Youtube.com/ TVR Iași
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu propuse pentru a intra în vigoare din septembrie 2026 au fost analizate marți, 25 februarie, în cadrul unei dezbateri organizate la Iași. Profesoara Manuela Coțofan a subliniat atât necesitatea flexibilizării curriculumului, cât și riscurile asociate aplicării acestuia fără o strategie clară.

„Vă mărturisesc că nu mă sperie atât aceste proiecte de planuri-cadru cât m-a speriat absența lor atâția ani. Prin urmare, le-am citit fără patimă și nu doar pe orizontala claselor din anii terminali, ci pe verticala întregului parcurs pe care copilul îl are de traversat în școală, de la nivelul clasei a V-a și până la nivelul clasei a XII-a. Și mă gândesc că, în clasa a XI-a, elevul vine cu tot ce ar trebui să știe și să fie el ca cetățean înainte de a intra în etapa de specializare academică”, a spus Coțofan, care predă de peste 35 de ani, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Aceasta a relatat și o experiență personală care i-a influențat perspectiva asupra modului în care calitatea unei școli poate fi măsurată:

„Am citit aceste planuri-cadru și impunându-mi o perspectivă personală, pentru că, la un moment dat, am constatat că, în Londra, între două străzi distanță, casele au prețuri semnificativ mai mari. M-am întrebat de ce, și agentul mi-a explicat că e vorba de școala de care strada aparține. Mi s-a spus că o școală bună în zona de proximitate a casei crește valoarea acesteia, pentru că devine o investiție care se amortizează și e eficientă în timp. L-am întrebat ce înseamnă o școală bună și mi-a zis că e școala la care se învață mai mult.”

În acest context, Manuela Coțofan a analizat noile planuri-cadru din perspectiva impactului asupra învățării reale a elevilor – video, mai jos din articol:

„M-am întors la planurile-cadru cu acest gând în minte și m-am întrebat ce înseamnă pentru mine o școală bună – să fie cu mulți olimpici, să fie veche, de prestigiu, cu dotări moderne și profesori de notorietate sau să fie școala unde se produce învățare autentică pentru fiecare elev al ei? Și, cu toată onestitatea, cred că această ultimă etichetă a școlii nu o regăsim nici la noi și nici la părinți și elevi când aleg o școală”.

Profesoara a apreciat ideea flexibilizării curriculumului, dar a avertizat asupra riscurilor asociate implementării sale fără măsuri clare de asigurare a stabilității: „Mi-a plăcut flexibilizarea propusă, dar mă întorc la o temere. Am 35 de ani în sistem și am asistat la foarte multe idei generoase conduse ușor spre eșec și știu că și noi avem adeseori posibilitatea de a considera că, de fapt, construim un construct educațional, în timp ce îl dărâmăm”.

În privința opționalelor, adică a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii – CDEOȘ, care dau personalitate unei școli, aceasta a subliniat importanța sprijinului instituțional:

„M-aș opri la aspectul CDEOȘ, care dă, de fapt, personalitatea unei școli. Mi se pare aspectul principal și un aspect în spatele căruia să vină soluții din partea ministerului, categoric. Noi avem și acum opționale, care au pornit de la o idee foarte nouă, modernă, în anii 2000, și știm unde am ajuns acum. Prin urmare, această ofertă generoasă a CDEOȘ, care să dea particularitatea unei școli, are nevoie să-și creeze, în primul rând, un colectiv didactic care să se angajeze în stabilizarea acestei oferte. Pentru asta e nevoie de resurse. Profesorii nu pot fi designeri de curriculum și nu pot fi dezvoltatori de curriculum fără o formare serioasă în acest sens”.

Profesoara a atras atenția asupra unei probleme majore cu care se confruntă în prezent profesorii: „Tocmai de aceea, pentru că acum opționalele se vacantează, profesorul nu are garanția că a propus un curs și îl va ține tot el, iar elevii nu au garanția că vor beneficia de ceea ce li s-a propus. Mă gândesc că o soluție ar fi ca aceste CDEOȘ să se creeze prin exceptare de la vacantare, chiar dacă acele ore depășesc cele 18 ore din norma lui, pentru că altfel nu dăm stabilitate acestui construct care va ajunge, peste ani, acolo unde este acum”.

  • Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului Curriculum din Ministerul Educației și Cercetării, a explicat pe 30 ianuarie 2025 despre noile planuri-cadru pentru liceu: Școala va avea o provocare de a găsi soluții pentru organizarea orelor cu elevi de la clase diferite. Implementarea CDEOȘ este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată modular – detalii aici.
VIDEO De la minutul 2:52:40:
Citește și:
Directoarea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași, Anca Dumitru: Formarea profesorilor de liceu pentru aplicarea noilor planuri-cadru nu se poate realiza până în anul 2026, contrar afirmațiilor reprezentanților Ministerului Educației / Activitățile din cadrul proiectului RECRED, dedicat acestui obiectiv, au început încă din vara anului trecut, spune Bogdan Cristescu
Reprezentantul elevilor, la dezbaterea de la Iași despre planurile-cadru: Ne dorim introducerea „Educației pentru sănătate” și „Educației media” în oferta națională de opționale / Istoria Holocaustului și istoria comunismului să fie incluse sub forma săptămânii pare-impare
VIDEO A treia dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Răspunsul Ministerului Educației la memoriile directorilor care contestă nivelul de salarizare: să aștepte aprobarea unui proiect de lege în Parlament care ar crește cu 1.500 de lei salariile directorilor și inspectorilor, fără niciun termen

Ministerul Educației vrea ca directorii de școli să aibă salarii mai mari decât cele ale profesorilor, însă singura soluție pe care le-o propune este să aștepte până când un proiect…
Vezi articolul

„Știți la ce vă ajută cartea? Să nu fiți proști”. Primarul Vasile din Las Fierbinți, mesaj pentru elevi: Dacă aveți o idee bună, oricât de nebunească ar fi, se vor găsi bani pentru ea. De la inițiative și invenții evoluează omenirea – VIDEO

Rolul școlii și al profesorilor în viața copiilor din România ocupă locul central al unui episod din popularul serial românesc „Las Fierbinți”. O scenă din episodul difuzat pe 9 octombrie…
Vezi articolul

OFICIAL Profesorii care fac activitate suplimentară vor fi premiați abia din anul școlar 2026-2027. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% din fondul de salarii de la nivelul școlii

Abia din anul școlar 2026-2027, profesorii vor beneficia de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ, potrivit cadrului legal. Concret, prin OUG…
Vezi articolul

Profesorul Radu Gologan: Profesorii au ajuns birocrați. Într-un an de zile s-a ajuns la niște chestii îngrozitoare – nici nu vă închipuiți câtă birocrație e în sistemul de învățământ și nimeni nu vrea să o dea afară. De ce? Pentru că e un aparat imens în sistem care stă bine-mersi acolo

Profesorul Radu Gologan trage un semnal de alarmă: birocrația sufocă școala românească. Într-o declarație la Metropola TV. Profesorul Gologan a vorbit despre cum profesorii au fost transformați în birocrați și…
Vezi articolul