Reacție critică a profesoarei Silvia Mușătoiu în cazul IȘE, în care ministrul Educației Daniel David a cenzurat un răspuns al Institutului pentru Științe ale Educației ca să nu fie date publicității critici sau argumente bazate pe date care îi contraziceau declarațiile publice de susținere a măsurilor din Legea Bolojan. Profesor de matematică și fostă colegă de facultate cu președintele Nicușor Dan, Silvia Mușătoiu scrie că „ministrul Educației este prins cu minciuna de Edupedu.ro” și că „tot minciună este și aparenta aplicare a politicilor guvernamentale în învățământul preuniversitar”, după care analizează situația creată.
„Minciuna din ambiție și din dorința de putere este planificată, nu spontană, implică trădarea celor apropiați (în cazul de față cercetătorii IȘE și colegii de breaslă), pentru ca în final să conducă la ce?! Alienare morală, autodistrugere? Cui altcuiva, exceptând mincinosului, folosește?!”, se întreabă retoric profesoara Mușătoiu.
Aceasta problematizează ceea ce s-a petrecut în cazul IȘE și scrie că „Minciuna prin omisiune, sau prin măsluirea datelor, cred că este manipularea adevărului cu scop precis de păstrare a unei imagini publice pe care mincinosul o crede bună, avantajoasă, gata oricând să pară un portret mai degrabă de victimă decât de agresor. Câți miniștri n-au mințit? Dar, câți miniștri au fost prinși cu minciuna în așa hal?”.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Redăm reacția profesoarei Silvia Mușătoiu:
„Ministrul educației este prins cu minciuna de edupedu.ro. Articolul se regăsește în comentarii.
Una dintre temele de discuție pe care le-am avut în plan pentru anul acesta la dirigenție (nu mi-a ajuns timpul, dar va fi pe listă pentru anul următor) era ”De ce mint oamenii?”. Materialul suport este ultrasuficient în literatura universală, dar, mai ales, în viața de zi cu zi.
Minciuna din ambiție și din dorința de putere este planificată, nu spontană, implică trădarea celor apropiați (în cazul de față cercetătorii IȘE și colegii de breaslă), pentru ca în final să conducă la ce?! Alienare morală, autodistrugere? Cui altcuiva, exceptând mincinosul, folosește?!
Minciuna prin omisiune, sau prin măsluirea datelor, cred că este manipularea adevărului cu scop precis de păstrare a unei imagini publice pe care mincinosul o crede bună, avantajoasă, gata oricând să pară un portret mai degrabă de victimă decât de agresor. Câți miniștri n-au mințit? Dar, câți miniștri au fost prinși cu minciuna în așa hal?
Tot minciună este și aparenta aplicare a politicilor guvernamentale în învățământul preuniversitar. Amprenta eliminării imposturii și a contra-performanței, atât de apreciată în politica Bolojan, NU se regăsește nicăieri în învățământ, nici măcar în discursurile ministeriale, darămite în acțiuni, pentru simplul fapt că, cel puțin în această perioadă, controalele în învățământ se fac fix pe modelul Piedone. La timpul potrivit, vă arăt și eu niște răspunsuri ale ministerului/inspectoratului la acuzații de corupție și de impostură, răspunsuri cu care cei vizați chiar se fudulesc”.
De remarcat faptul că, în 2019, în momentul în care Silvia Mușătoiu era director la Colegiul Național Gheorghe Șincai și se lupta public și în instanță cu deciziile și aparatul administrativ al primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, adversar politic al actualului președinte al României, Nicușor Dan scria despre „lecția de demnitate umană și profesională oferită elevilor de la Colegiul Gheorghe Șincai” de către profesoară.
Redacția
Oana Rogojanu
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
4 comments
Stă bine cu logica doamna. Ce zice e in toate cărțile despre manipulare. Și iată cum dl min. are deja un profil clar, făcut de Op-Eds, comentatori, petiționari, având toți în comun curajul și bunul simț, ca și simțuri ascuțite.
pai nu e tot un fel de minciuna și pasarea poziției de lider într-o propunere pentru centre de excelenta? este minciuna, pentru ca propunerea a fost evaluata pe baza unui cv diferit de cel curent. este în afara apelului, pentru ca nu exista vreo procedura prin care sa modifici liderul unui proiect în cursul evaluarii. singura soluție, în acest ca, ar fi fost sa retragă propunerea. dar a preferat aceasta masinatiune, pentru ca, tot în afara regulilor jocului, dorește sa revină la conducerea proiectului după ce se satura de joaca de-a ministrul.
dd e un diversionist numit sa distrugă sistemul de educatie! sistemul nu e nici mai bun , nici mai prost decat e societatea pe ansamblu. asa am fi tentati sa spunem. nu, e mai bun, nu cu mult, dar mai bun.
nu e vina sistemului ca problemele se regasesc la elevi si la părinți. copilul vine ka scoala, dar daca e mistocar ( foarte multi) sau are alte standarde( ii plac manelele , retelele sociale, influensareala) asta nu mai tine de profesori. ce sa vada la un profesor elevul? cum e imbracat, ce mașina are?
Scoala iti da, dar. nu iti baga in sac!
Nu e razboi, nu traim intr o tara cu calamitati naturale, ce i impiedica pe copii sa invete???
Există ceva bun în toate lucrurile rele, iar în cazul acesta, dar nu numai, poți vedea cum mârșăvia șefului devine hârtia de turnesol cu ajutorul căreia poți identifica instantaneu oportuniștii. Oameni care și-ar fi rupt cămașa de pe ei, când nu erau mi(r-l-t)uiți, devin astăzi gărzile pretoriene ale unor fantoșe, doar pentru că au primit o mărgică (a se citi accesul la linii de finanțare sau la câteva firimituri ale puterii). Din paznicii farului au devenit paznicii valurilor.