Profesorii trebuie sprijiniți să colaboreze, pentru elevi, pentru ei înșiși și pentru a face față greutăților pandemiei – Raport OECD / România este spre coada clasamentului în privința schimburilor dintre profesorii de gimnaziu

Colaborarea între profesori, capitol unde România stă bine la nivel de formă, dar mai are mult de lucru pe fond, este absolut necesară pentru a întări educația în circumstanțe dificile, precum cele produse de pandemie, afirmă un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), dat publicății săptămâna aceasta. Documentul, bazat pe datele din studiul TALIS 2018, arată că această colaborare dintre profesori, aspect-cheie al profesiei, a fost afectată grav de pandemie și are nevoie de acțiuni și măsuri ca să o susțină, mai ales în mediile dezavantajate.

Raportul actual face trimitere la datele din Studiul internațional realizat în rândul profesorilor în 31 de țări și teritorii OECD, în 2018, ce arată că foarte mulți profesori muncesc în școli unde mai bine de 30% dintre elevi provin din medii dezavantajate (le lipsesc lucruri de bază pentru viață și educați, începând mâncarea și îngrijirea medicală și terminând cu spațiul pentru învățare și accesul la dispozitive).

La acest capitol, România se înscrie în media – și așa ridicată – a OECD: 1 din 5 profesori români predau în școli unde peste 30% dintre elevi provin din medii dezavantajate. Media de 20% este mică față de țările cu recorduri negative din acest punct de vedere (Columbia și Africa de Sud, cu peste 70% dintre profesori activi în astfel de școli). Dar este considerabil mai mare față de majoritatea țărilor analizate: în jumătate dintre acestea, doar 1 din 10 profesori declară că predă în școli cu mulți elevi din medii dezavantajate.

Într-un articol ce însoțește analiza actuală, consultantul OECD Aakriti Kalra arată că TALIS identifică această colaborare între profesori drept unul dintre cei cinci piloni ai profesiei și că se extinde de la forme comune – schimburi de materiale și dicuții – la forme complexe precum lucrul în echipă și observarea critică (însoțită de feedback) a colegilor. Raportul notează că toate acestea, dacă sunt folosite măcar în parte, îmbunătățesc actul didactic, îi sprijină pe elevi în învățare și îi ajută pe profesori să crească profesional. Toate sunt cu atât mai de folos în mediile dezavantajate, care, în prezent, sunt cel mai rău afectate de criza cauzată de pandemie și de condițiile de predare online.

În țări dezvoltate, precum Marea Britanie sau Belgia, profesorii care lucrează în medii dezavantajate sunt mult mai înclinați să apeleze la forme complexe de colaborare, precum observarea colegilor la clasă și furnizarea de feedback, potrivit TALIS 2018. Astfel de constatări, arată raportul sugerează că lucrul în condiții dificile sprijină o colaborare mai puternică între profesori.

Notabilă, în context, devine situația României când vine vorba despre forme nu complexe, ci foarte comune de colaborare între profesori. Potrivit datelor din raportul citat, România se apropie de coada clasamentului când vine vorba despre profesorii de gimnaziu care spun că fac schimb de materiale cu alți profesori din școală, cel puțin o dată pe lună. 30% dintre profesorii din România spun că fac acest lucru – comparativ cu procentul valabil pentru Columbia, Turcia, Brazilia sau Rusia. Raportul notează, la nivel Talis 2018, că schimbul de materiale tinde să fie mai limitat în cazul școlilor cu un număr mai mare de copii din medii dezavantajate.

Soluții posibile în fața provocărilor de acum

Raportul arată că, în condițiile dificile de acum, colaborarea între profesori trebuie să fie rescrisă, așa încât să răspundă provocărilor noi.

Ca soluții, sunt date drept exemplu: rețelele online de învățare profesională, timp structurat online pentru co-planificarea lecțiilor, forumuri de discuție pentru monitorizarea progresului elevilor, crearea de colecții de întrebări pentru evaluările formative online.

Sistemele educaționale, mai spune documentul, trebuie să îi sprijine pe profesori să conlucreze, să pună la comun resurse, să monitorizeze în comun evoluția elevilor și să planifice eficient timpul de predare.

Cultura colaborării între profesorii din România – prin ochii șefului pentru Educație al OECD

Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OECD, a atins problema colaborării între profesori și în discursul său susținut la începutul anului la București. El arăta, între altele, atunci:

„Nu în ultimul rând, vorbim despre cultura colaborării în interiorul școlii. Multe dintre cele mai de succes sisteme învață în cultura colaborării. Din acest punct de vedere, în România există, aparent, foarte multă colaborare între profesori. Pun la comun resurse, merg la conferințe și se dezvoltă profesional. Dar când ne uităm la lucrurile care produc diferența – predarea în echipă, observarea la clasă, observarea lucrurilor pe care le fac alți profesori din școală, acestă cultură colaborativă în interiorul clasei și al școlii e foarte limitată. Pe când, dacă te uiți la sistemele educaționale de mare performanță, unde profesorii învață în comun, se observă unul pe altul la clasă, oferă feedback, au activități comune, acei profesori au un simț al proprietății asupra practicii lor mult mai puternic, dar și satisfacție profesională.”

Citește și:

Satisfacţiile şi nemulţumirile profesorilor din România – Rezultatele Raportului TALIS 2018 Volumul II au fost publicate de minister

TALIS 2018: Profesorii români predau la clasă la fel de mult ca acum 5 ani, dar se declară printre cei mai deschiși la schimbare / Plus: România înregistrează cea mai mare diferență urban-rural în formarea profesorilor

Foto: © Volodymyr Tverdokhlib | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil. Pentru școli, elevi și studenți Dreamstime.com oferă 50% reducere la toate planurile, până la sfârșitul lunii septembrie.