Profesorul anonim: Educația socială va fi predată de orice profesor din școală, la ordinul ministrului, care a spus că se pot completa normele cu orice disciplină. Dar se pot completa cu dragostea pe care am pus-o în fiecare oră, în fiecare copil?

4.731 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Pentru mine școlile de la țară au nume. Nume de copii. Scriu cu sufletul greu o scrisoare. Nu este o scrisoare către ministru, nu este nici către colegii din învățământ. Este o scrisoare către elevii mei. Sunt profesor de Educație socială. O disciplină atât de importantă, dar atât de neglijată. Are o oră pe săptămână. Dar acea oră înseamnă uneori mai mult decât un întreg modul. Încă de la început am făcut naveta în 4 sau în 5 școli. Nu a fost ușor. Dar în fiecare dimineață am plecat cu gândul că merg la „copiii mei”.
  • Nota redacției: Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.

Ziua de luni însemna o școală la țară. Însemna Andreea, fetița cu ochi mari și migdalați, care mă aștepta mereu în pauze să îmi ceară un sfat. Nu era mereu totul roz acasă sau între prieteni. Însemna Alex, băiatul care visează să aibă un site celebru, pentru care muncește în fiecare zi. Mergeam la Ionuț, cel mereu obosit pentru că în fiecare dimineață își ajuta mama să hrănească animalele sau să facă focul în sobe iarna. Mergeam la Denisa. Cea mereu hotărâtă să lupte pentru drepturile copiilor. Orele erau pline de întrebări și răspunsuri. De curiozitate și inițiativă.

Marți era o zi mai tristă. Mă deplasam într-o localitate izolată. Acolo mă aștepta Maria. Îi era foame. De multe ori i se făcuse rău la ore din lipsa hranei. Am dezvoltat un obicei. Furișam mereu în geantă un pachet de biscuiți sau un covrig. I le ofeream pe ascuns, în pauză să nu observe colegii. Să nu aibă parte de bullying. Tot aici o găseam pe Georgiana cea harnică. Păstra mereu curățenia în clasa și mă întâmpina cu aceleași vorbe: Doamna, mi-am făcut tema! Un copil care luptă cu neajunsurile vieții pentru un viitor mai bun. La finalul zilei cu toții îmi spuneau: Doamna, nu vreți să vă luăm acasă? Dumneavoastră vă pasă atât de mult de noi.

Miercuri și joi mergeam în școli de oraș. Câtă bucurie era când intram în curtea școlii. Doamna, am făcut proiectul! Doamna, am căutat articolul acela din Constituția României!
Îl găseam mereu pe Eric așteptând. Iar se ocupase cu regulamente. Era președinte de consiliu în școală. Avea din nou un proiect pe care voia să îl analizez. O nouă propunere, o nouă petiție, mereu activ. Visează să devină politician. Și va deveni. Tot în oraș le aveam pe Sofia, pe Teodora, pe Daria, pe Diana, pe Karla, pe Ștefania, pe Ana. Și aș putea continua lista. Mereu îmi dădeau mesaje. Mereu puneau întrebări sau cereau sfaturi. Mereu cu lumina și încredere în ochii lor de copil.

Vineri mergeam tot la țară. Mă aștepta Norris cu câteva floricele culese din curte. La mine la oră era cel mai cuminte și cel mai atent. Colegii mei erau uimiți pentru că la celelalte ore se pare că nu avea astâmpăr. Tot aici îl aveam pe Bogdan. Copil cu CES. Probleme de comportament. Fugise de acasă. Fusese căutat cu poliția într-o noapte ploioasă de toamnă. Primea consiliere și tot ajutorul. Dar singura ora la care venea cu drag era ora mea. Mă aștepta dimineața în parcare să îmi ofere o îmbrățișare lungă. Apoi nu se mai dezlipea de mine toată ziua. Erau și Diana, Denisa, Elena, Georgiana, Camelia, Fabian, Mădălin. Erau copiii mei dragi. Cu probleme, cu speranțe, cu bucurii și cu tristeți.

Am Definitivat cu nota 10. La Titularizare, acum o săptămână am obținut 9,45. O notă mare având în vedere că am fost atât de încordată de când au fost făcute publice măsurile Guvernului. Nu am putut dormi, nu am putut mânca, nu m-am putut concentra. Am învățat pentru examen cu gândul la acești copii care îmi scriau în mesaje: Doamna, la anul veniți din nou la noi, da? Ce răspuns le pot oferi acum?

Educația socială, o oră pe săptămână va fi predată de orice profesor din școală la ordinul ministrului care a declarat că se pot completa normele cu orice disciplina. Dar se pot completa cu dragostea pe care am pus-o în fiecare oră, în fiecare copil?

M-am pregătit mereu să dau totul la clasă și în afară ei. Acum mă pregătesc să îmi caut alt serviciu, deși în învățământ îmi găsisem menirea.

Le mulțumesc dragilor mei elevi pentru orele de Educație socială în care am pătruns în tainele drepturilor, ale legilor, ale culturii și ale educației financiare. Le voi mai spune încă o dată ceea ce le spuneam la fiecare oră: sunteți frumoși, deștepți, curajoși! Să fiți oameni buni!

Doamna de Socială

Citește și:
Profesorul anonim – Scrisoare către ministrul Daniel David: Cine anunță profesorii care au venit în școala noastră că nu mai sunt destule ore? Directorul calculează norme și nu întrezărește nicio soluție. Noi, oamenii școlii, nu avem indiferența și răceala sistemului, nouă ne pasă, statisticile au suflet
Profesorul anonim – Scrisoare către ministrul Daniel David: În unele școli din Romania, profesorii își aduc hârtie igienică de acasă, însă primesc notificări de la directori sau inspectori, pe grupul de WhatsApp, la ora 20 sau 21. Nu doar în situații excepționale

5 comments
  1. Doamna de socială,

    eu am greșit, dumneata să nu renunți !
    Nu prea îmi găsesc cuvintele dar, precum Goga, transmit ” ni se-aseamană povestea „

  2. în afară de faptul că persoana a obținut 9,45 la titularizare,re in art fără noimă..că norma dudactică se pare că e bătută în cuie până la GREVA GENERALĂ..sper ca persoana să fie în sindicat și să facă grevă

  3. Din pacate. nu sunt destule ore de educatie sociala ca sa acopere normele profesorilor, directorilor, inspectorilor. In judetul meu s-au epuizat aceste ore. Va trebui sa cautam in judetele limitrofe.
    Cu siguranta, aceasta problema apare si la alte discipline. Vom preda toti fizica, chimie, matematica, informatica, discipline la care este penurie de profesori.

  4. Felicitari pentru mesajul transmis. Perfect adevarat ! Numai profesorii dedicati meseriei inteleg problemele copiilor fiind iubiti si stimati de acestia. Alaturi de ei uitam si noi de problemele noastre. Te inteleg perfect. Asa mi se intampla si mie.
    Sa speram ca ne vom descurca. Greu,dar acestea sunt vremurile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Măsuri disciplinare mai „stricte” în școli, incluse în noul Statut al elevului și în noul ROFUIP, anunță secretarul de stat Florian Lixandru / Noile regulamente ar trebui să fie gata până pe 2 mai, potrivit Ministerului Educației

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că noul Statut al elevului și noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ (ROFUIP) vor conține „măsuri…
Vezi articolul

Profesorul anonim: Învăț din mers. Experimentez. Mai adaug câte o dioptrie la fiecare șase luni. S-a stricat balamaua de la laptop. Am două camere web – una are doar sunet și alta doar imagine / Mă simt produsul unui experiment neștiințific, eșuat

„Niște oameni de știință au împerecheat un leu cu un tigru și le-a ieșit un…. ligru. Un fel de leu cu dungi, steril și cu speranță mică de viață. Cam…
Vezi articolul