23 de miniștri în mai puțin de 32 de ani au fost la conducerea sistemului de educație în postcomunism. Sute de inițiative legislative au amendat legile-cadru ale învățământului preuniversitar și superior în ultimele decenii. Unele au fost în sprijinul beneficiarilor educației, în timp ce altele au reprezentat schimbări funeste în viața educaților.
- Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului.
Incompetența, impostura, plagiatul, interesele mărunte sau lipsa de viziune au reprezentat criterii des întâlnite în fișa postului demnitarilor ce s-au aflat în fruntea Ministerului Educației. Să nu uităm că am avut miniștri care au rezistat doar o săptămână în funcție din pricina problemelor de integritate academică.
Chiar și proaspătul demisionar, Sorin Cîmpeanu, aflat la al doilea descălecat în fruntea sistemului de educație din România, a făcut un pas în spate în urma dovezilor prezentate în spațiul public de către Emilia Șercan, jurnalista de investigație pe care puțini politicieni doctori o apreciază onest pentru analizele exhaustive.
Știm ce probleme sunt în învățământ. Știm hibele sistemului, clivajul dintre rural și urban, rata de abandon școlar ridicată, rezultatele survenite în urma testărilor internaționale, stilul perimat al unor cadre didactice încremenite în trecut. Știm cât de motivante sunt salariile profesorilor din învățământul preuniversitar sau unele programe școlare pentru elevii de liceu. Știm câte școli au masă caldă și câți elevi îngheață iarna în școală. Știm cum arată multe săli de sport și ce orar încărcat au copiii.
De asemenea, știm că în trei luni va fi dezbătut bugetul statului în Parlament, inclusiv bugetul educației.
Dar până la bugetul educației, consider că este imperios să identificăm câteva criterii pe care ar fi indicat, ca să nu spun obligatoriu, să le îndeplinească următorul ministru.
În primul rând, cred că trebuie să fie competent, integru și să aibă viziune.
În al doilea rând, viitorul ministru al educației va demonstra, dacă nu a făcut-o deja, că este o persoană ce prețuiește transparență și integritatea academică, publicând toate cărțile și articolele științifice în mediul online.
Nu în ultimul rând, trecutul ministrului educației nu trebuie să lase loc de interpretări. Dacă nu a demonstrat că este un manager competent, că este un bun comunicator, că a făcut ceva pentru educația autohtonă, poate ar fi de preferat să nu-și asume o astfel de funcție. Fotoliul de ministru, scaunul demnitarului, pupitrul celui care influențează destinele a peste trei milioane de elevi, sute de mii de studenți și profesori, nu este pentru oricine.
Totuși, cred că sunt mai multe personalități publice și private care pot îndeplini cu brio această demnitate publică. Mult mai bine decât ultimii 23 de miniștri din ultimii 32 de ani. Cine va fi următorul ministru? Am auzit deja câteva nume vehiculate în mass media, dar niciunul nu cred că îndeplinește criteriile de mai sus (care nu sunt ideale, dar cred că sunt imperioase sau măcar un punct de pornire).
În curând vom afla dacă ministrul educației este o persoană credibilă care poate reforma cu adevărat sistemul de educație din România. Începutul va conta mai mult ca niciodată, mai ales în actualul context în care credibilitatea decidenților politici din sfera educației este la cote minime.
Foto: © Opolja | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexa Stănescu
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi și Mihai Peticilă