Profesorii care vor corecta lucrările absolvenților de clasa a VIII-a de la Evaluarea Națională ar trebui să fie „corecți, dar și umani”, afirmă profesorul Cătălin Osiceanu, într-un apel pe pagina sa de Facebook. El consideră că profesorii sunt chemați să evalueze „nu doar cunoștințele unor copii, ci și speranțele lor”.
- Cătălin Osiceanu este profesor de Matematică la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod“ din București.
Redăm mesajul integral postat de profesorul Cătălin Osiceanu:
„Apel către colegii profesori care vor corecta lucrările de la Evaluarea Națională
Dragi colegi,
Începând de mâine, suntem chemați să evaluăm nu doar cunoștințele unor copii, ci și speranțele lor. Vă rog, corectați cu responsabilitate și cu suflet. Nu transformați rigurozitatea în rigiditate. Nu distrugeți destine pentru o virgulă lipsă, o formulare prea personală sau, mai grav, pentru că nu corespunde unui șablon regăsit în culegeri.
Știm cu toții că metodologia acestor examene are hibe. Unele prevederi par scoase din arhivele vechi, chiar de dinainte de ’89. De pildă, obsesia pentru „semnul de pe lucrare” – un concept care, în realitate, a devenit o cutumă. Adevăratul „semn” ar fi un nume scris pe lucrare, nu o acoladă, o aliniere sau un pix colorat folosit pe figură la geometrie, care ar trăda o presupusă intenție.
Fiți corecți, dar și umani. În fața voastră sunt lucrări, dar în spatele fiecăreia – un copil.
Semnează
Profa de română și
Profu’ de mate”.
- Astăzi, 23 iunie, a avut loc proba scrisă la limba și literatura română de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. La ora 9, candidații au primit subiectele, iar la ora 11, proba s-a încheiat.
- Subiecte Evaluare Națională 2025 – Limba și literatura română: Texte suport din Radu Tudoran – „Toate pânzele sus!” și din Emil Racoviță – „Spre Polul Sud”. La subiectul al II-lea, elevii au avut de făcut o compunere în care să prezinte o întâmplare dintr-o excursie
Informații de context
Potrivit procedurii oficiale de la Evaluarea Națională, fiecare profesor evaluator primește, de regulă, 80 de lucrări pentru evaluare. Numărul lucrărilor distribuite unui profesor evaluator poate fi mai mare, în situația în care se impune redistribuirea unor lucrări, din cauza diferențelor de notare dintre profesorii evaluatori, respectiv indisponibilității unor profesori evaluatori.
Lucrările se evaluează și se notează, respectându-se baremele de evaluare și notare.
„La proba de matematică, în situația în care evaluatorul constată o selectare incertă a răspunsului unui elev (de ex. în cazul itemilor cu variante multiple de răspuns tip a), b), c), d) – sunt bifate majoritatea/ toate variantele și este bifat accentuat răspunsul considerat corect de elev), evaluatorul va considera varianta corect de răspuns, litera itemului completată în rubrica/ celula dedicat punctajului atribuit, aflat în zona cu cele patru variante.
Profesorii evaluatori înregistrează electronic, individual, rezultatul evaluării in borderourile-tip de evaluare și notare generate de platforma destinată evaluării digitalizate.
Calendarul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025:
10-13 iunie 2025: Înscrierea la Evaluarea Națională13 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
- 25 iunie 2025: Matematică – probă scrisă
- 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise (cererile se depun doar între 14:00 și 17:00) și depunerea contestațiilor
- 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
- 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Foto: © Robert Brown | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Evaluare Națională 2025. Profesorul de Matematică Ovidiu Șontea: Elevii nu trebuie să intre în panică. Dacă cumva sunt două exerciții la rând care nu le-au ieșit, nu e o problemă. Mergem mai departe
Evaluare Națională 2025. Cum se poate corecta o greșeală la probele de Limba română și Matematică / În situația în care elevul revine asupra răspunsului încercuit inițial, noua variantă pe care o consideră corectă va fi scrisă în celula dedicată punctajului atribuit itemului
Mihai Peticilă
Redacția
Ramona Florea
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
9 comments
Se pune o presiune prea mare pe Evaluarea Nationala sustinuta de copii de 14 – 15 ani! Sistemul de invatamant si modul de evaluare este defect. Nu este nornal sa fie atata presiune si atat de multe cerinte pentru anii gimnaziali iar la liceu si la facultate multi copii nu-si mai bat capul si nu isi mai doresc sa invete fiind parte a unui sistem traumatizant emotional. Constientizarea ca trebuie sa puna o virgula corect apare muuuult mai tarziu de varsta de 15 ani.
Stimați domni/doamne profesori, ați reflectat măcar o clipa asupra faptului ca lipsa semnelor de punctuație în scrierea unui elev, indiferent cât de creativ este, reprezinta cunoaștere deficitara a limbii romane?
Nu doriți sa frangeti destine? Militati pentru reformarea învățământului, ca și conținut și forma. Prin indulgenta obțineți doar serii de „analfabeți functionali” al căror destin ar putea fi sa ocupe poziții de conducere. Faceți, va rog, un exercițiu de imaginatie: ce veți gândi atunci când un astfel de individ/a va redacta sau aproba un text oficial al cărui inteles va fi grav afectat de lipsa sau utilizarea greșită a unei „simple virgule”. Textul s-ar putea referi chiar la drepturile salariale ale cadrelor didactice!
O virgulă arată multă cunoaștere sau lipsa acesteia!
Din păcate, nici mulți profesori nu mai au acest rafinament!
Renunțăm și devenim un neam de agramați sau apreciem pe cei care pot să facă distincții?
Doamne, unde s-a ajuns!!!!!
Ierarhizarea creativității ( a ceea ce transmiți) deasupra a cum transmiți e tot o fractură în logica , în eficiența comunicării!
Așa se nasc monștrii! Cu asemenea articole!
Stimate coleg,
nu cred că a susținut cineva, în vreun moment, că virgula nu contează. Evident că punctuația face parte din rigoarea limbii și trebuie învățată corect. Dar să reducem o corectare de examen național la o vânătoare de virgule sau la conformarea oarbă la șabloane înseamnă că ne-am pierdut din vedere miza educației.
În mesajul meu nu am cerut renunțarea la rigoare, ci echilibru, umanitate și discernământ. Nu poți penaliza drastic un elev pentru o virgulă lipsă, dacă ideea e clară, exprimarea corectă, iar mesajul – autentic.
Da, forma contează. Dar fondul nu trebuie să fie victimă colaterală.
Nu de monștri vorbeam eu, ci de monștrii unei birocrații învechite, care cere acolade drepte și pixuri albastre, dar nu recunoaște sensibilitatea, talentul sau efortul real.
Putem avea opinii diferite, dar vă rog: nu în numele limbii române să pedepsim copiii.
Cu respect,
Profu’ de mate
important e sa nu fie virgula între subiect și predicat!
Aveti dreptate, din pacate sunt elevi foarte buni, creativi, care nu au urmat intocmai anumite sabloane, nu au memorat („tocit”) unde trebuie adaugate virgulele si au primit la simulare punctaje mai mici, tocmai din cauzele mentionate mai sus. Punctele din oficiu ar trebui oferite tuturor. Sa fie scazute doar cand sunt situatii flagrante.
Mai ” omule ” , virgula are un scop … !
Nu este nevoie de memorare…..
Nu cred ca este cineva care sa distrugă destine pentru o virgulă!Atâta dramă!
Da, dragi profesori, chiar vă rugăm, cum vă roagă și prof. Cătălin Osiceanu, când veți corecta lucrările de la Evaluarea Națională: NU distrugeți destine pentru o virgulă lipsă, o formulare prea personală sau, mai grav, pentru că nu corespunde unui șablon regăsit în culegerile voastre! Țineti cont că în Europa(UK, Germania, Olanda, Italia) se evaluează competențele generale prin teste grilă simple programa fiind mult mai simplă ca la noi, matetria de clasa a VIII-a predându-se la liceu într-a X-a la ei), pentru că mintea umană nu a dezvoltat încă la 14 ani gândirea critică necesară înțelegerii profunde a unui text, așa cum o poate face la BAC de pildă. Și țineți cont că elevii în Europa nu ajung niște ratați chiar dacă au examene și materii mai simple decât la noi, ajung și ei oameni de știință, medici și cercetători învățând cu drag și studiind și în viața de adult, spre deosebire de elevii români care au repulsie și resping studiul după 20 de ani. Și asta doar datorită programei supra încărcate de la noi, specifice erei comuniste ,cu mult peste capacitatea normală cognitivă specifice vârstei. Marii gânditori și oameni de știință au inventat concepte în viața de adult, la 20, 30, 40 de ani…nu le-au conceput la 14-18 ani, ca să pretindenți voi acum că pot fi așa ușor de înțeles și asimilat acum de către generațiile viitoare. Numarul de elevi în Europa vestică, care urmează o universitate e mult mare decât la noi, pentru că nu există o examinare atât de grea la 14 ani care să-i trimită la școliile profesionale, ratându-se pe viață doar pentru că în cele 2 ore de emoții intense nu s-au încadrat în șablonul vostru de exprimare și logică. Vă rugăm din suflet nu distrugeți viitorul generațiilor următoare trimițându-i capșunari și zidari în Europa…