Majorarea normei didactice și a numărului de elevi din clase va duce la scăderea calității în învățământ, iar măsurile „anunțate cu tentă politică” îl fac să simtă că există „o lipsă de respect” față de profesori, a afirmat recent Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Profesorul subliniază că meseria de profesor nu se rezumă la cele 18 ore de predare pe săptămână: „Un profesor nu înseamnă că muncește doar 18 ori pe săptămână. Gândiți-vă că există copii care vin cu întrebări și nu știi să le răspunzi pe moment. Te gândești acasă. Și atunci te pregătești, auzi un subiect interesant pe undeva, citești și încerci să-l bagi în lecție. Nu poți să faci în 5 minute chestiunea asta”, a spus el.
Profesorul se întreabă cine va mai fi dispus să se implice în activitățile neplătite: „Cine va mai veni când eu simt o lipsă de respect față de noi”, a mai afirmat acesta.
Redăm declarațiile pe acest subiect:
„Înțeleg, suntem într-o situație dificilă. Întrebarea este dacă cineva a făcut un studiu de impact, dar nu asupra cheltuielilor, asupra ceea ce va veni după, care sunt rezultatele, copiii ce vor păți în situația asta? O să avem de suferit în urma majorării normei didactice de predare, în urma majorării numărului de copii la clasă? Părerea mea e că se fac niște greșeli aici și pe lângă faptul că nu există o transparență, deci nu s-a făcut un studiu, iar măsurile sunt anunțate cumva cu tentă politică.
Suntem puși în opoziție cu cei din privat, cum că noi stăm degeaba și că noi muncim numai 18 ore. Poate că există profesori care fac numai 18 ore, de altfel, probabil că unii chiar atât pot face. Gândiți-vă, ca profesorul de sport vii și îți aranjezi saltelele sau, eu știu, dar mai mult de atâta ce poți face?
Dar un profesor nu înseamnă că muncește doar 18 ori pe săptămână. Gândiți-vă că există copii care vin cu întrebări și nu știi să le răspunzi pe moment. Te gândești acasă. Și atunci te pregătești, auzi un subiect interesant pe undeva, citești și încerci să-l bagi în lecție. Nu poți să faci în 5 minute chestiunea asta.
Este clar, calitatea va scădea. Apoi, mă gândesc cine va mai veni la toate examenele care nu-s plătite, olimpiade, tot ceea ce nu e plătit, tot ce se face prin voluntariat, cine va mai veni când eu simt o lipsă de respect față de noi. Dumnezeu știe din ce motive sunt aruncate pe piață tot felul de informații pe care eu le-am căutat și nu par așa”, a spus profesorul Ovidiu Șontea.
Informații de context
Amintim că vineri seara a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Citește și:
Profesoara Silvia Mușătoiu: Minciuna prin omisiune, sau prin măsluirea datelor, cred că este manipularea adevărului cu scop precis de păstrare a unei imagini publice pe care mincinosul o crede bună. Tot minciună este și aparenta aplicare a politicilor guvernamentale în învățământul preuniversitar
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Redacția
5 comments
Respect opinia domnului profesor, are dreptate în multe privințe. Dar pentru a avea și forță de convingere, mai ales în privința orelor lucrate de un profesor, cred că poate fi mai ancorata în realitate. Dau exemplul colegului meu, profesor de educație fizică. Nu aranjatul saltelelor îi umple lui diferența până la 40 de ore, ci implicarea activă într-o serie de concursuri și competiții sportive. El coordonează echipele de volei, fotbal, handbal, tenis de masă, șah și le înscrie la Olimpiada Sportului Școlar obținând rezultate remarcabile în concurență cu liceele de profil sportiv – ceea ce liceul nostru nu este – din județ sau din regiune. Pregătirea, antrenamentele, deplasările – uneori suportate din mijloace proprii – toate astea nu le face în timpul celor 18 ore de predare. De multe ori nu are weekend liber pentru că sunt programate diverse etape ale acestor competiții. E admirabil ceea ce face și nu cred că e un exemplu singular. Trebuie să se înțeleagă că mulți chiar muncesc în sistemul de învățământ, că se obțin totuși niște rezultate în condiții foarte dificile uneori. Performanță nu înseamnă doar rezultatele la Pisa, premii la etapele avansate ale olimpiadelor. Faptul că de 9 ani nu mi-a picat niciun elev bacalaureatul la materia pe care o predau într-un liceu care nu e unul de elită, e tot o performanță, cred, deși nu are avengura unui premiu național. Sunt zeci de ore de pregătire suplimentară gratuită făcute după program care susțin aceste rezultate. Sunt zeci de ore în care îmi răsucesc mințile în fel și chip ca să le ofer metode cât mai accesibile de rezolvare a subiectelor, de înțelegere a modului de gândire care trebuie aplicat, a modului de abordare. Nu mai discut despre corectat și alte aspecte. Se depășesc cu mult cele 40 de ore de muncă pe săptămână.
Pentru domnul Profesor:
Problema devine rezolvabilă doar juridic pentru că dumneavoastră v-ați titularizat pe un post de 18 ore, la fel ca cei care au participat la titularizare anul acesta, care se încadrează pentru ocuparea unui post și pentru care a mai rămas doar repartizarea pe post.
În această situație nu mai este ordine de precădere, iar o eventuală retragere a posturilor scoase la concurs încalcă câteva legi din România.
pai este o ordine, le fac catedrele celor cu concurs luat, apoi ailalti, e regula coada-cap. aia de 65 ani daca nu vor la pensie isi pot prelungi, adica haosul organizat.
E o nebunie. Modificările de norma au fost publicate în monitorul oficial, dar pentru 31 iulie inspectoratele au afișat programul de repartizare a tuturor candidaților cu medii peste 7 conform vechii metodologii de mobilitate. Dacă tot s-au schimbat normele, nu trebuia sa apară și o nouă metodologie care sa o înlocuiască pe cea veche?Nu credeți ca avem nevoie de respectarea ordinii de precădere?Nu trebuie mai întâi încadrați titularii pe noile norme, scoși la pensie cei trecuți de 65 de ani pentru a face loc titularilor activi,apoi sa urmeze completările de norma,restrangerile de activitate, transferurile, apoi sa vină rândul celor care au dat concurs?
Nu aveau cum sa publice repartizarea nimănui pentru ca notele finale nu sunt încă afișate.