Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

2.389 de vizualizări
Foto: captură Youtube.com/ TVR Cultural
Profesorul Ștefan Baghiu, lector universitar și cercetător literar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, critică public reforma curriculară pentru Limba și literatura română la clasa a IX-a, după ce Ministerul Educației și Cercetării a publicat programele în transparență. Într-o postare pe Facebook, Baghiu afirmă că noile programe destinate elevilor care intră clasa a IX-a în septembrie 2026 sunt mai învechite decât cele de acum 30 de ani și că nu răspund în niciun fel provocărilor reale ale predării literaturii în contextul generației crescute cu AI și TikTok.

„S-a reformat programa la literatura română pe clasa a 9-a. Ca toate măsurile luate până acum de Ministerul Educației, reforma la română e o prostie de care nu avea nevoie nimeni, de fapt”, scrie profesorul.

El explică faptul că în ultimii 10 ani a contribuit la multiple proiecte de recontextualizare a literaturii române moderne, de la construirea unui muzeu digital al romanului românesc la reeditarea și prefațarea operelor Sofiei Nădejde, în timp ce cercetarea românească a făcut „progres real” în înțelegerea și reinterpretarea perioadelor istorice. Cu toate acestea, spune Baghiu, noua programă nu reflectă deloc aceste evoluții.

„Au ieșit programele noi, sunt mai învechite decât cele din anii 1990. Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev. (…) La clasa a 9-a e somn direct”. Profesorul critică în special faptul că reforma constă aproape exclusiv în organizarea strict cronologică a conținuturilor, în locul unei logici tematice care permitea introducerea autorilor contemporani sau a unor texte mai accesibile pentru elevii de astăzi.

  • „Copiii intră în clasa a 9-a acum și studiază o epocă hiper întinsă (premodernă și începutul modernității) ca la 1970. (…) Așadar, unde înainte mai făceai o comparație între ceva poet de secol 19 și Cărtărescu, acum faci doar ceva poet de secol 19. Nu apare niciun text mai interesant (…) și nu apare nicio autoare – câte erau ele, acolo”.

Baghiu publică și lista conceptelor și autorilor recomandați în noua programă, între care, pe lângă canonul clasic românesc, apar și autori precum Machiavelli, Montesquieu, Lamartine sau Stendhal, despre care spune ironic „for some reason”. El susține că nu există nicio actualizare metodologică, ideologică sau estetică și că obiectivele declarate ale programei nu sunt atinse în practică. „Ce vizează programa? «Receptarea formelor literare în dinamica lor» și «analiza contextelor transnaționale». Visează doar. Adevărul gol goluț e că ministerul habar nu are ce face, iar oamenii care fac programele habar nu au ce e literatura azi”.

PROIECT Programa școlară de liceu la Limba și literatura română – clasa a IX-a, trunchi comun (TC):

PROIECT Programa școlară de liceu la Limba și literatura română – clasa a IX-a, trunchi comun (TC) și curriculum de specialitate (CS) (filologie și științe sociale):

Daniel David: „O schimbare paradigmatică”

Poziția profesorului vine în contrast direct cu mesajul transmis de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, care susține că reformarea programelor liceale va avea un impact major asupra competențelor elevilor. Ministrul afirmă că noul curriculum, care va intra în vigoare începând cu clasa a IX-a din 2026, va contribui la „reducerea drastică a analfabetismului funcțional”, considerat „un risc de securitate națională”.

„Sunt convins că generația care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional (…) va fi drastic redus”, a transmis luni, 24 noiembrie, Daniel David. Mesajul ministerului vorbește despre o „schimbare paradigmatică” a programelor vechi, formarea celor opt competențe-cheie europene, echilibre între discipline, introducerea a 25% timp remedial și contribuția a „peste 1.500 de specialiști” la elaborarea programelor.

  • De remarcat că analfabetismul funcțional nu este măsurat în România la nivel liceal, ci doar prin testări internaționale precum PISA, aplicate în clasa a IX-a, care evaluează competențe formate până la finalul clasei a VIII-a.
Citește și:
Mihaela Popa, fost secretar de stat în educație: Geometria în spațiu lipsește din noile programe școlare de liceu la clasa a X-a și nu înțeleg de ce. Apar conicele, prin care revenim la programa din ’78 / Viitorii ingineri, ingineri-constructori, arhitecți fac meditații pentru a învăța geometria în spațiu, cu profesori de la universități, pentru că în liceu noi nu studiem
Acuzații grave împotriva Ministerului Educației: Profesoara de Istorie Adriana Bălaj, membru în grupul de lucru pentru noua programă școlară de liceu: Nu am fost niciodată contactată de la înscrierea în grup. Mă delimitez de acest mod de lucru și de conținutul propus
VIDEO Geografia României revine ca materie de sine stătătoare în clasa a XI-a / În clasele a X-a și a XII-a, programa include teme despre România precum Delta Dunării, satul românesc și Uniunea Europeană
VIDEO Noile programe școlare de liceu pentru Disciplinele Artistice, prezentate de experții universităților de arte: Teatrul nu se adresează doar celor talentați. Teatrul, muzica și artele sunt ale tuturor
LISTĂ Alte 47 de programe școlare pentru liceu care ar trebui să fie aplicate la toate clasele a IX-a în septembrie 2026, publicate de MEC: limba maternă, discipline de specialitate, practică pedagogică


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Președintele Federației părinților, Iulian Cristache, critic la adresa Executivului: Declarația vine ca nuca-n perete, nu faci altceva decât să învrăjbești întregul corp profesoral. Profesorii au cerut creșteri care se apropie de inflație, dacă nici măcar inflația nu le dăm, înseamnă că atunci vorbim de rea voință din partea Guvernului

Mesaj de susținere pentru revendicările sindicatelor din Educație și ale angajaților din Învățământ, din partea președintelui Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache. Acesta a declarat la Digi24 că declarația făcută…
Vezi articolul

EXCLUSIV Prefectul Bucureștiului, Andrei Nistor: Referitor la închiderea școlilor din cauza codului roșu de ploi, există această idee pe masă, dar nu am luat încă o decizie. Strict la nivel personal, mi-aș dori să nu facem asta. Ne coordonăm și cu cei de la Prefectura Ilfov ca să încercăm să avem o decizie comună

O decizie cu privire la funcționarea școlilor și grădinițelor din București în timpul codului roșu de ploi torențiale va fi luată în cursul acestei după-amiezi, a declarat pentru Edupedu.ro prefectul…
Vezi articolul

Inerția sindicatelor față de problemele angajaților din creșele preluate de Ministerul Educației. Cazul FSE ”Spiru Haret”: Pe partea de salarizare, în momentul de față, nu prea e nimic de făcut

O parte din angajații din creșele preluate de Ministerul Educației se confruntă cu micșorarea salariilor și schimbarea încadrării. Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat pentru…
Vezi articolul
Sorin Cîmpeanu și Ciprian Teleman marți, 8 iunie, de la 15:00, la dezbaterea Reforma digitală a Educației

Dezbaterea online Reforma digitală a Educației

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, și Ciprian Teleman, ministrul Cercetării și Digitalizării, vor anunța marți, 8 iunie, de la 15:00, investițiile în educația digitală și în dezvoltarea competențelor digitale prevăzute în PNRR

Educația digitală înseamnă, în primul rând, conținuturi. Lecții smart, resurse educaționale digitale de încredere, ore multimedia accesibile oricând elevilor și părinților și pregătite pentru profesori care să știe să le…
Vezi articolul

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Avem nevoie de o politică educațională cap – coadă privind formarea și dezvoltarea profesională a profesorilor din România de la momentul T0 până la finalul carierei

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), atrage atenția că rezultatele studiilor PISA trebuie să ajute la implementarea unor politici…
Vezi articolul