Profilul unui împărat chinez din Antichitate, recreat cu ajutorul analizelor genetice. Descoperirea poate lămuri controversa legată de aspectul oamenilor din populaţia de care aparținea

154 de vizualizări
Foto: Current Biology Journal (cell.com)
Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă chineză au realizat profilul genetic al unui fost împărat chinez din Antichitate şi originar dintr-o minoritate etnică prin analizarea genomului său, potrivit unui anunţ făcut joi de arheologi din China, citaţi de Xinhua, conform Agerpres și CNN.

Împăratul Wu din dinastia Zhou de Nord (557 e.n. – 581 e.n.), cunoscut şi sub numele de Yuwen Yong, a murit la vârsta de 36 de ani. El făcea parte din grupul nomad Xianbei, care îşi avea originile în Platoul mongol, potrivit surselor citate.

Craniul şi osemintele sale au fost descoperite în timpul unor săpături realizate în 1994 şi 1995 în situl mormântului său. După ce au petrecut şase ani studiind ADN-ul descoperit în rămăşiţele sale, cercetătorii conduşi de Wen Shaoqing de la Institutul de Ştiinţe Arheologice din cadrul Universităţii Fudan au reuşit să decodifice o serie de caracteristici cheie ale împăratului chinez, inclusiv culoarea părului, a pielii şi a ochilor.

Chipul său reconstruit arată că împăratul Yuwen Yong avea părul negru, pielea galbenă şi ochii căprui, prezentând un aspect tipic pentru oamenii din estul şi nord-estul Asiei. Imaginea reconstruită este diferită de felul în care experţii îşi imaginau că arătau membrii populaţiei Xianbei.

„Mulţi oameni credeau că împăratul avea un aspect fizic exotic, însă rezultatul studiului este surprinzător de diferit faţă de aşteptările lor”, a declarat profesorul Wen. „Împărtăşea cel mai apropiat grad de relaţie genetică cu populaţiile străvechi Khitan şi Heishui Mohe şi cu populaţiile moderne Daur şi Mongolă, dar avea şi o afinitate suplimentară cu agricultorii străvechi din zona Fluviului Galben”, a adăugat profesorul chinez, mai scrie Agerpres.

Aspectul oamenilor din populaţia Xianbei a fost un subiect controversat, unele dintre înregistrările istorice indicând că acest grup nomad prezenta caracteristici precum barbă groasă, piele galbenă şi nas proeminent. Alte înregistrări istorice sugerau că nu există diferenţe de înfăţişare între poporul Xianbei şi alte populaţii din nord-estul Asiei. „Descoperirile noastre concordă mai degrabă cu cel de-al doilea punct de vedere”, a adăugat profesorul Wen.

Mormântul împăratului chinez a fost descoperit în 1993 într-un sat de lângă oraşul Xianyang din provincia Shaanxi, situată în nord-vestul Chinei.

Analizând genomul împăratului Yuwen Yong, echipa de cercetare a descoperit totodată că un procent important din componentele sale ancestrale, aproximativ 61%, provine dintr-o populaţie străveche din nord-estul Asiei. „Studiul nostru a dezvăluit diversităţi genetice între indivizii străvechi Xianbei din diferite regiuni. Formarea grupului Xianbei a fost probabil un proces dinamic, influenţat de amestecul cu populaţiile din jur”, a adăugat Wen.

În plus, cercetătorii au descoperit că acest împărat ar fi putut muri din cauza otrăvirii cronice cu arsenic pentru că ar fi utilizat pe termen lung nişte granule, despre care oamenii antici credeau că le aduceau viaţa veşnică.

Arheologii consideră că studiul dedicat împăratului Yuwen Yong are o importanţă cheie pentru a înţelege mai bine integrarea etnică în istoria Chinei, mai ales integrarea populaţiei majoritare Han şi a grupurilor nomade din nordul ţării, mai notează Agerpres.

Foto: Current Biology – cell.com

Cercetarea este considerată un progres şi în rândul studiilor arheologice, în special datorită abundenţei de materiale de cercetare care sunt disponibile în China.

„Arheologia moleculară poate readuce istoria la viaţă, singura provocare fiind de acum capacitatea de obţine date genomice de înaltă calitate de la oameni din Antichitate”, a precizat profesorul Wen.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David anunță că a semnat ordinul de ministru „legat de așa-numitul buton roșu”, fără ca actul normativ să fi fost vreodată publicat în transparență decizională de Ministerul Educației și Cercetării

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat joi seara că a semnat ordinul privind „butonul roșu” prin care se semnalează aspectele problematice din școli precum agresivitatea, bullying-ul și consumul…
Vezi articolul

INTERVIU Gabriela Toșa, directoarea Școlii Gimnaziale din comuna Căiuți cu abandon școlar zero anul trecut: Atunci când copiii au o educație de calitate, categoric, se vor întoarce în comunitate / Avem foști elevi care s-au întors în cancelarie alături de noi, educatori sau profesori de matematică

„Cel mai greu este să conștientizezi și să faci comunitatea locală să înțeleagă cât de importantă este educația. Atunci când copiii au o educație de calitate, categoric, se vor întoarce…
Vezi articolul

VIDEO Protest în direct la televizor al unui profesor din Afghanistan, după ce talibanii au interzis recent accesul fetelor în universități: Dacă mama și sora mea nu pot învăța, atunci eu nu accept această educație

Un profesor universitar din Kabul, capitala Afganistanului, și-a rupt diplomele de profesor și de doctor în direct la o televiziune, în semn de protest, după ce talibanii, aflați la conducerea…
Vezi articolul

Modificări masive în rata de vaccinare a angajaților din școli și grădinițe, după introducerea acesteia drept criteriu de redeschidere fizică. Cîmpeanu anunță că 14% dintre școli au depășit pragul de pe o zi pe alta

68% din școlile și grădinițele României vor începe luni cu prezență fizică, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, sâmbătă seara la B1TV. Acesta a prezentat un procent cu 14 puncte…
Vezi articolul