Georgiana Turtureanu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a și a afirmat că „eu aș schimba-o în întregime”. „Limbajul arhaic nu prinde acum. Generația aceasta digitală nu este atrasă de astfel de autori”, este de părere cadrul didactic.
- Ministrul Educației și Cercetării a decis ca perioada alocată integrării propunerilor din perioada dezbaterii să fie prelungită cu o săptămână doar pentru programa de Limba și literatura română, potrivit unui anunț publicat luni seara de instituție.
Profesoara a transmis că ar lua cronicarii de la clasa a XI, așa cum se studiază în prezent, și i-ar muta la ora de istorie de la clasa a XII-a:
„Cronicarii sunt greu de înțeles, din punctul meu de vedere, chiar și la clasa a XI-a. Putem preda nuvela cu tematică istorică și fără să cităm din letopiseț. Dacă vreți un punct de vedere ferm, eu aș lua cronicarii de la clasa a XI-a și i-aș muta în clasa a XII-a la ora de istorie”.
Dorica Boltașu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală: Da, asta voiam să zic și eu. Sunt de acord cu dumneavoastră. Da, trebuie duși la istorie, evident. Este scrierea istoriei medievale românești. De ce să o studiem noi la română?
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Pe de altă parte, doamna Turtureanu, pentru că v-ați alăturat ceva mai târziu discuției noastre – noi, aici, în platou, am discutat – aș vrea să știu și opinia dumneavoastră, la modul general, în legătură cu această programă. Cum o vedeți, e potrivită, e nepotrivită, ce e greșit acolo și dacă găsiți și elemente corecte?
Georgiana Turtureanu: Este mai ușor să spun ce este greșit, pentru că, din punctul meu de vedere, abordarea nu este deloc pliată pe elev. Eu aș schimba-o în întregime. Noi nu facem doar o înlănțuire cronologică a lecțiilor. Noi încercăm să dezvoltăm niște competențe, iar programa prezentată doar ne încurcă. Limbajul arhaic nu prinde acum. Generația aceasta digitală nu este atrasă de astfel de autori.
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Ce prinde acum? Programa actuală e mai bună?
Georgiana Turtureanu: Este mult mai bună. Eu consider că nu trebuie să înlocuim un lucru bun cu un lucru mai puțin bun, făcut pe repede înainte, doar să avem o nouă programă la această disciplină.
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Sunteți pentru rescriere de la zero sau pentru a face modificările care au apărut și au reieșit din dezbaterea publică?
Georgiana Turtureanu: Rescriere de la zero.
Moderatoare, Diana Dumitrașcu: De ce?
Georgiana Turtureanu: Achiesez total la punctul de vedere al domnului profesor Liviu Papadima. Nu este o programă care să se plieze pe nevoile elevului și nici ale profesorului. Nici nouă nu ne place să predăm, așa cum a zis și colega mea, cronicari, să folosim limbaj arhaic.
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.
În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.
Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Dorica Boltașu, profesoară la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală: Eu am ajuns să explic elevilor cuvântul „brazdă” / Noua programă de Limba română e foarte stufoasă, spune cadrul didactic: Eu am o perspectivă diferită asupra letopisețelor. Dacă eu îl înmormântez un an de zile pe elev în aceea perioadă, l-am pierdut
Redacția
Laura Cononenco
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
6 comments
Distinsă Doamnă Maria,
Este cam bizară și greu lăudabilă „tăria opiniunilor” dv. în domeniul literaturii, una din artele deschise, prin excelență, multiplelor interpretări. Citind poncifele din ultimul text, mai mult din limbajul politic actual decât din cel cultural, m-am întrebat dacă sunteți chiar profesoară, precum colega de aceeași specialitate care a declanșat întreaga discuție.
Această îndoială a pornit chiar de la primul cuvânt prin care mi-ați răspuns, din apelativul „D-le dragă”, a cărui scriere corectă, „dle” (DOOM 3, 2021; „Dle”, dacă este cuvânt inițial), obligație profesională, o puteați verifica printr-o simplă consultare în „stufărișul” „Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române”. Așa numiți dumneavoastră, „stufăriș”, informația de specialitate. Vedeți, de asemenea, că limba română, ca disciplină didactică din planurile-cadru, nu se scrie cu majuscule (decât primul cuvânt la început de enunț).
Vă lipsesc, din această superbă scriere, și niște virgule: „Scrieți-le voi o programă pentru clasa pregătitoare, (virgulă) unde, (virgulă) în loc să învețe litere și scrierea de mână, (virgulă!) să treacă direct la cronicari…”.
Ați auzit, distinsă doamnă, de atributiva explicativă și de circumstanțiala opozițională (intercalată aici), care se despart prin virgulă de regentă?
În problematica de față, atitudinea dv. este cu totul exclusivistă. Cine nu este de acord cu ideea de a se scoate cronicarii din noua programă este „analfabet funcțional”, concept denaturat în școala românească, devenit facil argument politic în pretinsă reformă din învățământ.
Apoi ponciful exclusivist „ISTORIOGRAFIA NU E LITERATURĂ. PUNCT”, lecție pe care pretindeți că o dați unor reputați cercetători ai istoriei literare mai vechi, denotă că dv. nici nu ați auzit de conceptul realmente inovator de interdisciplinaritate, menționat recomandări ale MEC, atât de ușor aplicabil la aceste discipline didactice conexe. PUNCTUM.
Cred că mi-ar face mare plăcere să asist la o lecție de cerc pedagogic, cu întrebări și răspunsuri, în care perspectiva istorică a literaturii române ar lipsi. Și cu proiecte didactice redactate corect în privința ortografiei și punctuației.
În ultimele decenii asistăm la o șerbizare a profesorilor, la o lașitate cvasigeneralizată ce precede epocile totalitare. Profesorii de ”modă nouă” tremură de frică în fața politrucilor din MEC, se ascund cu capul în nisip precum struțul în fața oricărei fețe mai încruntate a vechilului de partid responsabil de educație, devenită Cenușăreasa societății ”moderne” românești (vezi procentul rezervat educației din PIB, sub 3% mai întotdeauna, disponibilizările contabilicești pentru zeci de mii de profesori, reducerile de salarii). Aici nu poate fi vorba de modernitate, ci de fanariotism, profesorii suferă de frică aproape patologică în fața elucubrațiilor ”reformelor”, ei nu au fost capabili decât de foarte puține ori să facă un protest veritabil, de teama șefuleților de partid (politrucilor) parașutați în școli și în MEC direct de la sediul de partid. Neștiind istorie (nu e o dovadă de analfabetism funcțional?), unii uită de perioadele de tristă amintire de reprimare cekistă din RSFSR-ul (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă) anilor 1917, 1918-1921, 1922 și de reprobabilul deceniu românesc 1950-1960, atunci când scriitorii români consacrați fuseseră interziși de bolșevici. Să nu uităm că postmoderniștii precum Mircea Cărtărescu și Ioan Groșan folosesc limbajul arhaic al cronicarilor. Interzicerea unor scriitori, disoluția învățământului de după 1990, reducerea orelor de limba și literatura română la două în segmentul superior de liceu, pentru a crește norma la 24 de ore pe săptămână, cel mai probabil, în ciuda negațiilor, toate acestea aduc aminte de distopii precum ”Fahrenheit 451”, de Ray Bradbury, în care cărțile erau arse de pompieri, fiind surse subversive contra Regimului, sau de ”1984”, de George Orwell. Prin urmare, doamna care visează un secol al XXI-lea avansat se întoarce, de fapt, la un secol al totalitarismului și al urii sau la un primitiv, idilic și prăfuit secol al XIX-lea. Faptul că nu poate citi un text ”stufos” e o altă dovadă a pregătirii personale. Perspectiva trans-temporală (ce surprinde toate epocile literare, pornind de la cronicari și de la epocile precedente până astăzi) asigură întotdeauna elevilor o pregătire conectată la un viitor benefic. ”Reforma” educației stă sub semnul versului ”It’s a little bit of history repeating” (”Este doar o mica parte din istorie care se repetă”) din cunoscutul cântec „History repeating”, de Propellerheads feat. Miss Shirley Bassey, lansat în 1997.
Distinsă Domnișoară Maria,
Hai sa fim, totuși, serioși! Și raționali, neîndoctrinați cu ideologii și pasiuni douămiiste, negând, amputând, în acest scop, un trecut ce ne aparține. Aducând, în sens invers, și un argument la modă, de politruc, care părăsește cultura autentică pentru o demagogie facilă: „nici comuniștii nu le aveau în programă (arhaismele acelea) în felul în care le bagă ăștia acum, pe ușa din dos.” Care vasăzică nici ei și nici copiii lor „nu se umpleau de praf” cu asemenea lucruri lipsite de însemnătate.
Zău? Așa să fi fost?!
Doamnelor profesoare, puneți mâna pe carte, documentați-vă înainte de a emite o opinie, pe care să o puteți și documenta! Doamna profesoară, care vrea să pornească programa „de la zero”, fără cronicari, este și doctor în filologie, despre care presupunem că a parcurs în regim de studiu aprofundat și literatura română veche. A fost și responsabilul comisiei metodice de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău. Acolo, la un colegiu de prestigiu, s-au aplicat prevederile programei actuale de limba și literatura româna pentru clasa a XI-a, care conține studierea originii limbii române și, bineînțeles, scrierile cronicarilor români, doamna profesoară având obligația de a șterge, vorba poetului,, „colbul de pe galbenele file”, împreună cu elevii?!
Nu, nici comuniștii nu și-au permis să scoată din programe pe marii cronicari, despre care au scris N. Iorga, G. Călinescu, Nicolae Cartojan, foarte aproape de noi Nicolae Manolescu și mulți alții, cărți grele, chiar și la propriu, de mai multe kilograme, care, probabil, vorba cronicarului, „sparie gândul” celor care doar le mută din loc în loc, când șterg praful de pe mobilă.
Nu, nici comuniștii, nu au mers prea departe, chiar în „obsedantul deceniu”. În tot secolul 20, fără hiatusuri, cronicarii au fost în programele și în manualele școlare, care acum se pot consulta, cu un minim efort, pe internet. De aceea, „obsedantele” propuneri de acest fel, aparent nevinovate din comoditate intelectuală, ca să nu credem din rele intenții, au un impact mult mai mare și mai grav decât cele din „tristele vremuri” de atunci. Fiindcă încearcă să șteargă din mintea generațiilor viitoare devenirea noastră în istorie.
D-le dragă, văd că e nevoie să-ți pun o oglindă în față: d-ta ești analfabet funcțional, deși probabil te consideri un erudit, din stufoșenia pe care ai scris-o mai sus.
ISTORIOGRAFIA nu e LITERATURĂ. PUNCT. Elevul de clasa a IX-a are 15 ani, NU E STUDENT, nu e în pregătire pentru a fi student la LITERE, trăiește în alt secol decât cel pe care-l ții minte d-ta. NU ARE NEVOIE de aceste discuții despre istoriografie ca model de literatură. Locul lor este la disciplina ISTORIE. ISTORIE!! (că e nevoie de repetiție, se pare).
La Limba Română se discută despre alte lucruri, cel puțin la această vârstă. Nu despre ce credeți dvs., mega-patrioții, despre ce ar trebui să învețe un copil. Elevul de această vârstă trebuie să fie atras spre lectură și formarea unei gândiri critice, nu îndopat ca rața cu informații care țin de cu totul altă disciplină școlară și la cu totul alt nivel de dezvoltare.
Sau fie ca voi – nu vă mai complicați cu amănuntele. Scrieți-le voi o programă pentru clasa pregătitoare unde în loc să învețe litere și scrierea de mână, să fie obligați să învețe cântece patriotice și să se treacă direct la cronicari. Să nu ne fure careva viitorul, aoleu.
Unii sunteți complet pierduți și din păcate nici nu vă mai dați seama.
Deci să înțelegem că s-ar impune rescrierea programei de limba și literatura română de la un zero al tău din pregătirea pe care o ai în materie de literatură română veche, despre Renaștere și Umanism, perioadă și mișcare filosofică, literară și culturală fel ieșire din întunericul Evului Mediu, cum spun istoricii. Desigur, dumneavoastră puteți să rămâneți acolo, în penumbră, dar nu încercați să impuneți această limitare intelectuală și profesorilor cu o cultură profundă și nici elevilor.
Știu că, în pregătirea lor, studenții nu prea agreau această perioadă din literatura română veche, dar adevărații profesori, prin experiența lor la catedră, își puneau la punct lacunele eventuale, își mai completau și CV-ul, ca să nu rămână prea sumar nu făceau din acestea, tocmai de la un colegiu național, un impediment în structurarea programei și în redactarea manualelor de limba și literatura română.
Iar în privința propunerii de a se lăsa studierea cronicarilor numai la istorie, nu vi se pare că ați lăsat altora voi, profesorii de română, prea multe, inclusiv 3 ore pe ciclu din noile planuri-cadru, mai ales la ultimele două clase de liceu, care au rămas numai cu câte 2 ore?
A suflat vreunul măcar un cuvânt pentru degradanta tratare a limbii și literaturii române în cele mai bune licee ale țării, față de discreditarea elevilor români față de cei europeni? Pentru limba și literatura națională nu sunt mai puțin de 3, 4, chiar 5 ore pe săptămână în niciun stat european!
Nu e programă pentru studenți la Litere, e programă pentru clasa a IX-a de liceu, pe un plan cadru care are mai puține ore pentru limba română. Și pentru secolul XXI.
Dacă d-ta ai o pasiune pentru ”literatura” veche (de când e istoriografia literatură, numai d-ta și Fotache Dubălaru mai știți), asta nu înseamnă că elevii trebuie să se umple de praf citind arhaismele alea pe care nici măcar comuniștii nu le aveau în programă în felul în care le bagă ăștia acum, pe ușa din dos.
Până mai alaltăieri erau ”învechiți” Rebreanu, Preda și Eliade, acum nu mai sunt, față de ce se propune acum, sunt practic ultramoderni.
Unii se apucă să compare istoriografia cu literatura veche din alte țări, care chiar au avut așa ceva, fără să-și dea seama ce tâmpenie e să compari Romanul Vulpii sau teatrul lui Shakespeare cu (cel mult) Miorița. Când alții scriau adevărata literatură, noi îl aveam pe Neacșu să trimită scrisori, ce facem, îi punem pe elevi să studieze și aia, pe motiv că e veche dar e în română?! Hai să fim o dată serioși. Locul istoriografiei e la istorie, ca surse de informații, nu ca obiect de studiu pentru limba română.