Consilierii judeţeni din Giurgiu au aprobat marţi, în cadrul unei şedinţe extraordinare, participarea instituţiei în cadrul proiectului Campus Politehnic Regional pentru Învăţământ Dual, scrie Agerpres. Proiectul care ar urma să fie depus pentru a primi finanţare de 23 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
- La capitolul educaţie al PNRR, este prevăzută alocarea a 338 de milioane de euro pentru înfiinţarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale integrate. Termenul de depunere a proiectelor este 7 martie 2023.
Consilierii judeţeni giurgiuveni au aprobat marţi, în cadrul unei şedinţe extraordinare, participarea instituţiei în cadrul proiectului Campus Politehnic Regional pentru Învăţământ Dual, care ar urma să fie depus în vederea finanţării cu 23 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Proiectul a fost aprobat cu 18 voturi pentru şi 11 abţineri, doi din totalul de 31 de consilieri judeţeni fiind absenţi de la şedinţă.
Reprezentanţii PSD au spus că se vor abţine la vot, invocând lipsa de bani pentru cofinanţarea proiectului, fiind necesară asigurarea sumei de 14,5 milioane de lei de către CJ Giurgiu, precum şi faptul că absolvenţii din judeţ nu vor fi interesaţi de această ofertă educaţională.
„Nu ştiu dacă cineva a făcut o analiză la ceea ce înseamnă numărul de elevi din judeţul Giurgiu, noi nu suntem împotriva unui astfel de campus universitar, deşi experienţa spune că în judeţ au mai fost două facultăţi care s-au închis pentru că numărul de elevi care se duceau către această formă a studiilor superioare era foarte mic (…) avem şi abandonul şcolar, dar problema este dacă se justifică din punct de vedere financiar un astfel de proiect„, a declarat consilierul judeţean Mihăiţă Grigore.
Preşedintele CJ, Dumitru Beianu, a replicat că este vorba de un proiect de importanţă regională şi este convins că se vor găsi soluţii pentru cofinanţare, iar oferta se adresează tinerilor care sunt interesaţi să înveţe o meserie, nu celor care îşi doresc la facultate.
„Prin acest proiect încercăm să atragem firme care astăzi nu vin aici pentru că nu există suficient de mulţi giurgiuveni care să fie calificaţi în meseriile cerute pe piaţă, asta este esenţa unui asemenea proiect (…) Acest campus nu are nicio legătură cu alte forme de învăţământ superior pentru că nu se adresează absolvenţilor care ţintesc să urmeze o instituţie de învăţământ superior, se adresează celor aproape două mii de absolvenţi din fiecare an care termină clasa a opta şi care au şanse foarte mici să obţină rezultate bune la liceu şi pentru care o şcoală profesională ar reprezenta cea mai bună variantă, asta este esenţa pentru care şi noi şi alţii ne zbatem să obţinem finanţări pentru un asemenea proiect’, a încheiat Dumitru Beianu.
Reprezentanţi ai judeţelor Giurgiu, Teleorman şi Călăraşi, împreună cu cei ai Universităţii Politehnica Bucureşti şi ai mai multor firme au semnat, pe 2 februarie, la sediul CJ Giurgiu, un acord de parteneriat pentru înfiinţarea în municipiu a unei universităţi duale, în cadrul unui proiect de 23 de milioane de euro care ar urma să fie accesaţi prin PNRR.
Oportunitatea de finanţare pentru acest proiect este Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). La capitolul educaţie al PNRR, este prevăzută alocarea a 338 de milioane de euro pentru înfiinţarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale integrate. Termenul de depunere a proiectelor este 7 martie 2023.
Cum motivează Ministerul Educației necesitatea consorțiilor regionale duale
Potrivit Ghidului solicitantului, “în România, 56% dintre elevii din ciclul secundar superior (clasele IX-XII) sunt înscriși în sectorul învățământ profesional și tehnic (ÎPT), peste media UE de 48%. Prima promoție de absolvenți ai învățământului dual înregistra, în vara anului 2020, 1.847 de absolvenți certificați, pentru un total de 39 de calificări profesionale, de nivel 3, din 12 domenii de formare profesională. Dintre aceștia, doar 882 au continuat studiile pentru nivelul 4 de calificare. Conform datelor din SIIIR, în anul școlar 2020-2021, 98.430 de elevi au fost înscriși într-o rută profesională de 3 ani, reprezentând aproximativ 17% din numărul total al elevilor de liceu.
Odată cu intrarea în vigoare a legislației care reglementează ruta duală completă, se estimează o creștere a atractivității rutei profesionale, astfel încât, în anul școlar 2025-2026, să se înregistreze o creștere de până la 40 % a numărului de elevi înscriși în ruta profesională, cum ar fi de exemplu elevi din ÎPT, licee tehnologice, inclusiv ruta duală completă, în comparație cu numărul total de elevi de liceu. (…)
În contextul în care s-a constatat că ÎPT nu poate funcționa în mod eficient în lipsa unui parteneriat solid cu partenerii din mediul socio – economic, această investiție reprezintă operaționalizarea cadrului legislativ și normativ referitor la funcționarea Consorțiilor și vizează dezvoltarea unei rute profesionale complete, care facilitează realizarea învățării la locul de muncă”, se prezintă în ghidul solicitantului.
Proiectele trebuie implementate până pe 30 iunie 2026, se mai arată în document.
Foto: © Ocusfocus | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Vezi aici documentele necesare pentru aplicare.
Citește și:
DOCUMENTE A fost prelungit termenul până la care universitățile pot depune cereri pentru înființarea de consorții regionale de învățământ dual de câte 21 de milioane de euro fiecare. Ghidul final al solicitantului, publicat de Ministerul Educației
Campus destinat învățământului dual la Craiova – proiect evaluat la 21 de milioane de euro, ce caută finanțare prin PNRR
Un campus universitar dual va fi înființat la Cluj, în cadrul unui consorțiu la care au aderat USAMV, UBB, UMF și Universitatea Tehnică
Alexa Stănescu
Redacția
Mihai Peticilă