Proiectul de lege care permite votul de la 16 ani pentru tineri la alegerile locale și parlamentare, adoptat tacit de Senat / Cioloș: Adoptarea fără a susține și modificarea Constituției reprezintă o ipocrizie

[jp_post_view]
Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com
Adoptarea tacită de către Senat a proiectului prin care s-ar acorda drept de vot de la 16 ani, fără a susţine şi modificarea Constituţiei în acest sens, denotă „lipsă de decenţă”, consideră europarlamentarul Dacian Cioloș, potrivit Agerpres. Proiectul va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Precizările vin după ce Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care tinerii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare de la 18 ani la 16 ani.

„O nouă generaţie de tineri îşi începe viaţa socială şi civică în România printr-o ipocrizie şi un populism al actualei clase politice. Senatorii puterii au acceptat adoptarea tacită a acestui proiect fără să susţină şi modificarea Constituţiei în acest sens, doar pentru a se lăuda că acordă tinerilor de 16 ani drept de vot. Nu doar că e imposibil ceea ce promit, dar e şi lipsit de decenţă să minţi o nouă generaţie de tineri care merită mai mult respect şi mai multă decenţă”, scrie Cioloş, pe Facebook.

Potrivit acestuia, este vorba despre „un gest inutil pe care nişte politicieni inconştienţi s-au gândit să-l folosească electoral” fără să înţeleagă consecinţele.

Guvernul a transmis că nu susţine iniţiativa, deoarece ar fi contrară prevederilor constituţionale. În motivarea Executivului se arată că „semnalăm că, spre deosebire de capacitatea de muncă a minorilor cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, exercitarea dreptului de vot presupune cunoașterea mediului politic, opțiunilor de vot, precum și exprimare a interesului cu privire la domeniul politic, fiind înregistrate riscuri cu privire la posibila viciere a discernământului minorilor referitor la votul asumat de către aceștia”.

Punctul de vedere al Guvernului poate fi consultat mai jos:
  • Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, 205.867 de tineri cu vârsta de 16 ani își aveau rezidența în România și 205.507 cu vârsta de 17 ani.
Forma adoptată de Senat:
Informații de context

Amintim că proiectul de lege care le permite adolescenților cu vârsta de 16 ani să voteze a fost depus în luna aprilie în Parlament. – detalii aici

Inițiativa legislativă L338/2022 urmărește să modifice alineatul (1) de la articolul 3 al legii nr. 115/2015 astfel: „(1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.

De asemenea, la legea menționată anterior se vor face modificări la articolul 85, alineatul (3) lit. a) și alineatul (4) lit. a) și vor avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 16 ani până în ziua votării inclusiv;

O altă modificare se referă la articolul 5 alineatul (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European: „(5) cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.”

Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiectul Generation Z, al elevilor de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a intrat în finala pentru marele premiu European Charlemagne Youth Prize, acordat de Parlamentul European

Joi, 30 septembrie 2021, la Aachen, în Germania, va avea loc ceremonia de decernare a marelui premiu European Charlemagne Youth Prize, acordat de Parlamentul European. România este reprezentată în competiția finală…
Vezi articolul

PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică

România este în partea opusă față de țările-exemplu din punct de vedere al echității în educație, potrivit rezultatelor PISA 2022 prezentate, marți, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE):…
Vezi articolul

OFICIAL Doar elevii cu 10 pe linie vor putea să se înscrie în programul pentru promovarea a doi ani de studii într-un an școlar, deși în trecut se cerea cel puțin media 9. Programul se întrerupe dacă obțin sub media 9 la evaluările de la finalul modulului doi

Accesul elevilor la programul de finalizare a doi ani de studii într-un an școlar este permis doar pentru cei cu media 10 la toate materiile, arată noua metodologie publicată în…
Vezi articolul

Elevii de la școlile private și confesionale ar trebui să primească și ei burse de merit pentru premiile luate la concursurile naționale școlare, potrivit interpretării deciziei Curții Constituționale de către Ministerul Educației și Cercetării

Decizia Curții Constituționale prin care elevii din școlile private trebuie să primească burse de excelență olimpică, la fel ca cei din școlile de stat, s-ar putea aplica și asupra componentei…
Vezi articolul