Comisia de învățământ din Camera Deputaților a respins, joi, o serie de amendamente depuse la proiectul Legii învățământului superior de către USR sau de parlamentari neafiliați, amendamente ce urmăreau limitarea la 4 a numărului de mandate pentru rectorii și pentru senatele universităților. Totodată, a fost respinsă și o propunere prin care se urmărea stabilirea unei incompatibilități pentru liderii universitari care ocupă poziții de conducere în partide politice.
A fost respins, astfel, un amendament ce stabilea că mandatul senatului universitar și cel al unui membru al senatului universitar este de 4 ani – cu un an mai puțin decât durata prevăzută în proiectul înaintat de guvern. Amendamentul fusese depus de grupul parlamentar USR și de alți parlamentari.
În aceeași manieră, au fost respinse și două amendamente, depuse de USR, respectiv de o deputată neafiliată, ce limitau la doar 4 ani durata mandatului de rector al unei universități. Ambele amendamente urmăreau și limitarea numărului de mandate ale rectorilor la numai 3, indiferent de perioada în care s-au desfășurat acestea.
A fost respins, totodată, și un amendament depus de USR ce viza incompatibilitățile persoanelor care ocupă poziții de conducere în universități – rectori, prorectori, decani, directori ai diverselor structuri universitare. Amendamentul propunea ca acestea să nu poată ocupa funcții de conducere dacă:
- au fost condamnate penal definitiv, fără să intervină o cauză care să înlăture consecințele condamnării,
- “îndeplinesc funcția de membru în cadrul organelor de conducere a partidelor politice de la orice nivel teritorial”,
- respectiv “nu corespund profilului profesional și moral al personalului de conducere, așa cum este definit în Carta Universității”.
Propunerea viza art. 145 din proiectul de lege, care, la alineatul (9). precizează doar că “nu pot ocupa funcțiile de conducere prevăzute la art. 130 alin. (2) [n.red.: funcțiile de conducere în universități] persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea”.
Incompatibilitățile între funcțiile de rector și cele de lider politic nu fuseseră incluse în proiectul Legii, în pofida apelurilor de a fi introduse . Proiectul menționează, la un alt articol (Art. 169), o serie de restricții privind ocuparea funcțiilor publice de către conducători ai universităților, însă acestea nu menționează și pozițiile de parlamentar – cum este, între altele, cazul fostului ministru Sorin Cîmpeanu, care este și rector, și senator. Două amendamente au fost depuse în cazul acelui segment al legii, pentru a include și funcțiile de senator sau deputat, însă nu au fost încă dezbătute în comisia de învățământ, care și-a întrerupt până săptămâna viitoare dezbaterile pe proiectul de lege.
Citește și:
Rectorii în funcție la intrarea în vigoare a noii legi pot sta încă un deceniu la conducerea universităților, după ce un amendament PSD votat de toți deputații, cu excepția celor din USR, a eliminat forma propusă de Ministerul Educației din proiectul legii
Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partid nu există în noul proiect al Legii învățământului superior, în pofida apelurilor de a fi reintroduse în legislație / Proiectul Deca propune incompatibilitate cu unele funcții în admnistrație, dar menține limitele politice propuse de predecesorul Sorin Cîmpeanu, rector, lider politic și parlamentar
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi și Mihai Peticilă