„Este responsabilitatea noastră, a adulților, să ne păstrăm echilibrul și să le fim sprijin copiilor noștri, care aud, înțeleg și li se poate face foarte frică”, transmite psihologul Domnica Petrovai, în contextul în care „de o săptămână, războiul, deși în plină desfășurare în țara vecină, ne-a acaparat gândurile, discuțiile și, în unele cazuri, și viața.”
Compania pe care a fondat-o, Mind Education, a publicat o serie de sfaturi pentru părinți și profesori, cu scopul de a le furniza acestora instrumentele necesare pentru a identifica dacă cei mici au nevoie de ajutor și cum anume să reacționeze în contextul istoric pe care îl traversăm.
Psihoterapeuții au identificat 9 semne prin care părinții și profesorii pot sesiza dacă elevii și copiii de grădiniță au nevoie de sprijin în această perioadă.
Un semn poate fi reprezentat de faptul că elevii / copiii de grădiniță sunt foarte iritați. Ei pot avea episoade zilnice de furie sau acestea se repetă de mai multe ori pe zi. Un alt indiciu se referă la evitarea lor de a desfășura activități care, în mod normal, le aduceau bucurie și caută refugiul în ecrane.
Episoadele de tristețe și îngrijorare prelungite sunt alte schimbări pe care părinții le pot observa la cei mici.
Un alt semn este legat de sensibilitatea la frustrare. Astfel, copiii pot începe să plângă din motive care, alteori, nu aveau un impact semnificativ. Mai există posibilitatea să acuze dureri de cap, de stomac și să fie agresivi cu alții sau asupra propriului corp.
Dificultățile de atenție și de concentrare, precum sentimentele de lipsă de sens, speranță și motivație sunt alte aspecte pe care părinții și cadrele didactice le pot identifica.
Mai există posibilitatea ca elevii să vorbească mult despre moarte, teama de a muri, de a pierde pe cineva drag sau să aibă o anxietate de separare crescută.
Recomandările psihoterapeuților Mind Education pentru părinți:
- „Arată-i că ești atent(ă)
După ce ți-ai procesat propriile frici și neliniști, invită copilul la discuție sau fii pregătit(ă) să vorbiți atunci când copilul simte nevoia. E important să fiți într-un mediu sigur, în care se simte liber.
Nu sta pe telefon, menține contactul vizual.
- Pune întrebări deschise, pentru a afla ce știe, ce simte/ îl îngrijorează.
Validează-i temerile, explică-i că e normal să fie îngrijorat și că înțelegi prin ce trece. Sentimentul de siguranță poate fi cultivat prin conectare profundă și iubire, prin prezență constantă, joc, atingeri blânde, îmbrățișări.
Așa că fii generos cu mângâierile, îmbrățișările și joaca fizică.
- Menține rutinele zilnice
Copiii au nevoie de structură și predictibilitate, pentru că le oferă stabilitate și senzația de siguranță într-o perioadă incertă.
Asigură-te că vă treziți la aceeași oră, luați mesele împreună, atunci când se poate, și fă un program de activități distractive, pe lângă cel de învățare. Puteți face un plan împreună și să-l expuneți la vedere.
- Fii sincer și explică-i adevărul într-o manieră potrivită vârstei
Atenție la limbajul folosit și la nivelul de anxietate! Spune-i că lucrurile sunt într-o continuă desfășurare și schimbare și îl vei ține la curent cu tot ce e nevoie să știe.
Întreabă-l cum îi poți fi de ajutor, cum îl poți sprijini, ce are nevoie de la tine.
- Învață-l să-și gestioneze stresul, prin mijloace specifice vârstei
Exersați împreună practici, care pot contribui la echilibrul nostru emoțional, cum ar fi să respirați adânc pe tot parcursul zilei. Limitați utilizarea rețelelor sociale și, în schimb, dedicați-vă activităților preferate. Puteți face, zilnic, o plimbare sau sport.
- Ai grijă (și) de tine!
E nevoie ca părinții să aibă grijă de ei înșiși și de nevoile lor. Copiii observă când părinții lor sunt stresați sau triști și se pot îngrijora că este din vina lor. Când ne ieșim din fire din cauza unei acțiuni a copilului, s-ar putea să o facem pentru că avem noi niște nevoie neîmplinite.
Deci, nu uita nici de ceea ce îți aduce ție bucurie și echilibru.”
Domnica Petrovai este psihoterapeut cognitiv‑comportamental, psiholog clinician, fondatoare a Școlii pentru Cuplu și CEO al Mind Education. Petrovai a coordonat Strategia Națională de Sănătate Mentală a Copilului și Adolescentului din România.
Matei Pop
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu