Psihologul educațional Dacian Dolean, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii: În România, statutul socio-economic are un efect direct asupra alfabetizării, dincolo de abilitățile cognitive sau lingvistice

534 de vizualizări
Statutul socio-economic al copiilor din România le afectează direct gradul de alfabetizare, abilitările cognitive și dezvoltarea limbajului, avertizează Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, afiliat la Universitatea Babeș-Bolyai. El a explicat, în cadrul la conferinței Reforma Digitală a Educației organizată de Edupedu.ro în parteneriat cu UiPath Foundation și Brio, care este rolul digitalizării în dezvoltarea alfabetizării, cu exemple de bune-practici din Statele Unite ale Americii.

Mai jos, declarațiile psihologului Dacian Dolean:

„Avem două provocări actuale în România. Prima provocare este faptul că, în România, statutul socio-economic prezice direct dezvoltarea alfabetizării. Acest statut socio-economic are un efect indirect și este mediat de cogniție și de limbaj, asta înseamnă că există discrepanțe între copii când ajung la școală, din punct de vedere al abilităților cognitive și al limbajului, însă, când aceștia sunt educați eficient, aceste discrepanțe se pot atenua.

În România, în schimb, statutul socio-economic are un efect direct asupra alfabetizării, dincolo de abilitățile cognitive sau lingvistice.

De asemenea, în România, pe parcursul școlarizării se accentuează inegalitățile sociale și acesta este un fenomen atipic.

Înseamnă că existe mecanisme legate de statut socio-economic care influențează dezvoltarea alfabetizării. Să vă dau un exemplu: Un copil de clasa a II-a primește gratuit de la stat un manual care are aproximativ 20 de texte, însă, dacă are nevoie de auxiliare, de cărți, de lecturi suplimentare, dacă uneori are nevoie de meditații, toate acestea costă automat din acest punct de vedere, noi avem o discrepanță foarte mare și îi dezavantajăm pe elevii din medii mai defavorizate.

În SUA, toți elevii înscriși în școlile publice au acces la aceleași resurse educaționale, accesul la resurse e gratuit și echitabil. Un elev arondat unei școli trebuie educat.

În România, problema nu e legată atât de accesul la conținuturi digitale, cât la conținuturi educaționale de calitate. Există foarte multe probleme legate de textele pe care copiii le accesează în manuale, spre exemplu ce utilitate practică au cuvintele arhaice? În România, accentul se pune pe prestigiul autorului, de asta avem foarte multe arhaisme și regionalisme în textele din manuale, în schimb, în SUA, accentul se pune pe conținut, pe limbaj academic.

La noi, elevii de clasa a 3-a învață folosind fraze dificil de procesat și pentru adulți. Evident că elevii sunt mai interesați să acceseze o tabletă sau să se uite la televizor decât să citească. Nu ne putem aștepta de la elevi să învețe să scrie corect dacă le oferim asemenea modele. Cum au putut să treacă aceste texte prin mai multe filtre? Sunt folosite în predare exemple de texte care nu susțin teoria, unele sunt foarte plictisitoare.

În SUA, competențe precum diferența între adevăruri factuale și opinie sunt formate din clasa a II-a. SUA au performanța cea mai mare în testele PISA la itemii de diferențiere între adevăruri factuale și opinii.

O soluție pentru problemele din România este cea a echipelor multidisciplinare care să dezvolte alfabetizarea prin conținuturi bazate pe dovezi validate științific. Conținuturi educaționale de calitate necesită efort, cunoștințe practice, cunoștințe științifice.

A doua provocare, în România, copiilor li se predă ca și când ar fi un grup omogen. Elevii au un avantaj foarte mare – sunt clase relativ omogene, în plus, există o ortografie transparentă, mai ușor de decodat automatizat.

În schimb, aici, în SUA, blended learning facilitat de digitalizare permite educația în grupuri mai mici, în funcție de nevoi.

Provocarea este formarea de formatori pentru folosirea tehnologiei la clasă. Cine o face și cum? Profesorii trebuie să simtă că sunt respectați, aceasta e cheia în cursurile de formare.

Digitalizarea este alt avantaj, ea oferă oportunități de dezvoltare a alfabetizării, dacă investim și în resurse umane.”

  • Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.

Prezentarea lui Dacian Dolean, la minutul 3:09:00 în video-ul de mai jos:


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO și FOTO „Vive la Roumanie, vive la France!” – uimirea unei eleve olimpice când vede condițiile deplorabile de cazare și masă pentru cel puțin jumătate din loturile de la Olimpiada Națională de Limba Franceză, organizată la Craiova. Băi și toalete cu probleme, apă caldă cu porția „doar după mai multe telefoane la inspectorat”, camere murdare

Între 18 și 22 aprilie, orașul Craiova a fost gazda Olimpiadei Naționale de Limba Franceză, reunind elevi olimpici din toate județele cu excepția Covasnei și Harghitei, potrivit informațiilor de pe…
Vezi articolul

Auxiliarele didactice se cumpără doar cu aprobarea părinților și avizul epidemiologic nu este necesar la începutul fiecărui an școlar, reamintește Federația părinților

Avizul epidemiologic se solicită doar la prima înscriere într-o unitate de învățământ, nu la începutul fiecărui an școlar, reamintește Federația părinților într-un comunicat primit de EduPedu.ro, semnat de președintele organizației,…
Vezi articolul

Oana Moraru: În școala românească există trei mari șocuri: clasa a II-a, clasa a V-a și clasa a IX-a. Cineva a turnat programa de-a III-a în a II-a, programa de-a II-a în clasa I, iar la clasa a V-a nu s-a mai gândit nimeni

Oana Moraru, expert educațional, spune referitor la programa școlară că în clasele primare și gimnaziu nu este adaptată vârstei: „În școala românească există trei mari șocuri: clasa a II-a, clasa…
Vezi articolul