Un raport de activitate la 10 luni de la preluarea mandatului a fost publicat de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe blogul propriu. Acesta a prezentat documentul într-un moment care coincide cu începutul anului universitar 2025–2026. Raportul trece în revistă principalele măsuri luate de ministru, contextul politic și economic și direcțiile pentru perioada următoare. Documentul conține o propunere, aceiași pe care a făcut-o la moțiunea AUR în Parlament, pe care oficialul o numește „un act de patriotism modern”: încheierea unui „Pact pentru Deceniul Educației și Cercetării (2026–2036)”, asumat de întreaga clasă politică.
Potrivit ministrului, pactul ar trebui să se bazeze pe trei angajamente.
„Ca un act de patriotism modern, avem nevoie acum de un PACT pentru Deceniul Educației și Cercetării în România (2026-2036), cu trei puncte simple, pe care intenționez să-l obțin asumat de factorul politic din țară:
(1) În fiecare an, începând cu 2026, bugetul destinat educației și cercetării va fi mai mare decât cel din anul precedent (în termini nominali și prin raportare la PIB).
(2) Cele două domenii dedicate cunoașterii – educația și cercetarea (știința) – rămân în aceeași autoritate națională, pentru a contribui coordonat la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.
(3) Măsurile majore în aceste domenii trebuie să corespundă unor practici UE/OECD, țintind mereu spre cele mai bune practici UE/OECD. Devierile de la aceste practici vor fi prezentate și argumentate public”, scrie ministrul David.
În același raport, Daniel David reia aproape toate declarațiile sale publice din ultima perioadă prin care justifică fără să ofere cifre concrete de impact, toate măsurile luate în contextul crizei fiscal-bugetare. Acesta insistă pe faptul că a salvat școala, a salvat educația și reia faptul că „perspectiva mea era că încerc uneori să salvez educația-cercetarea de unii oameni ai educației-cercetării și pe unii dintre aceștia de ei înșiși”.
Redăm aici raportul ministrului Daniel David:
Daniel David a scris despre fiecare măsură din pachetul de criză:
„I. Comasarea unităților școlare
- Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate? Parțial da, fragmentarea unităților școlare este un lucru observat de majoritatea analizelor internaționale, având impact și asupra organizării claselor și generând dificultăți de creare a normei didactice.
- Aveam în țară unități școlare cu sub 10 copii și un director, precum și mai multe unități școlare cu personalitate juridică în aceeași comună (fiecare cu un număr mai mic de copii față de condițiile Legii 141/2025).
- Am păstrat cel puțin o unitate cu personalitate juridică pentru fiecare unitate teritorial-administrativă.
- Comasările au afectat mai ales urbanul, la un raport de 1 (rural) la 4 (urban) ca număr de posturi de director desființate.
- Comasările nu au impus mutarea copiilor din structura școlară care își pierde personalitatea juridică și nici nu s-au desființat posturile din această structură (cu excepția celui de director).
- Comasările nu sunt decise de minister, ci de autoritățile locale (administrative și educaționale), care știu cel mai bine situația proprie; ministerul intervine ca mediator doar dacă autoritățile locale nu se pun de acord.
- Este reversibilă? Poate fi, dacă acest lucru ajută procesul educațional. Se monitorizează atent toate comasările și se va îmbunătăți rețeaua în noul an școlar.
- Se înscrie în repere internaționale? Da, nu sunt comasări care să iasă din repere internaționale. În procesul de reorganizare a celor 850 de unități școlare, unele s-au reorganizat prin fuziune între ele, iar altele s-au reorganizat cu unități școlare care îndeplineau deja pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025. Urmare a procesului de reorganizare, 515 unități școlare cu personalitate juridică (aprox. 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică existente) devin structuri școlare arondate altor unități.
„Așadar, mesajul că comasările au mutat copiii și au anulat posturi, ca fenomen de masă generat de măsurile fiscal-bugetare este un MIT! Mai mult, demersul a eliminat din fragmentările sistemului de educație, generând posibilitatea pentru o mai bună organizare a claselor și a normelor didactice. Eventualele relocări nu au legătură cu cerințele fiscal-bugetare, putându-se face în condițiile reorganizării anuale a rețelei școlare, inițiată de autoritățile locale. Monitorizarea măsurilor trebuie, însă, făcută atent, pentru o reorganizare mai riguroasă din anul școlar 2026-2027, în condițiile în care este adevărat că unele comasări s-au făcut într-un timp scurt.”
II. Creșterea limitelor inferioare și superioare pentru numărul de copii dintr-o clasă
- Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate? Nu, nu era nevoie, deși unele anomalii și exagerări trebuiau controlate.
- Este reversibilă? Da, atunci când condițiile fiscal-economice vor permite acest lucru.
- Se înscrie în repere internaționale? Da, astfel de limite se regăsesc și în alte țări ale Uniunii Europene. În plus, efectul mărimii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut, contând adesea mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare.
- Exemple de anomalii: • În loc să avem o clasă cu 16 copii, se puteau organiza două clase, fiecare cu câte 8 copii. • În anul școlar 2024-2025, în clasa a VIII-a existau 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 cu 3 elevi, 64 cu 4 elevi, 84 cu 5 elevi, 92 cu 6 elevi și 107 cu 7 elevi.
- Numărul mediu de elevi pe clasă: • Învățământ primar: 18,30 (2024-2025) vs. 19,17 (2025-2026) • Gimnaziu: 18,9 (2024-2025) vs. 19,22 (2025-2026) • Liceu: 24,9 (2024-2025) vs. 25 (2025-2026)
- Repere legislative: • Legea 1/2011: Primar 12–25; Gimnaziu 12–25; Liceu 15–30. • Legea 198/2023: Primar 10–22; Gimnaziu 10–26; Liceu 15–26. • Legea 141/2025 (măsuri de criză): Primar 12–24; Gimnaziu 12–28; Liceu 16–30.
- Estimări 2025-2026: • ~3% dintre clase au depășit limita maximă; • ~1% au ajuns la excepția maxim permisă; • învățământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la 7,5% (2025-2026), urmând să beneficieze pentru prima dată de metodologie de pregătire a profesorilor (după modele din Franța și Irlanda).
„Așadar, supraaglomerarea claselor ca fenomen de masă generat de măsurile fiscal-bugetare este un MIT! Mai mult, demersul a eliminat unele anomalii și a scos în evidență fenomene mai vechi ale sistemului educațional, care trebuie acum abordate eficient și transparent, după repere UE/OECD.”
III. Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore pe săptămână
- Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate? Nu, nu era nevoie, deși timpul de predare în preuniversitar în România este ușor sub media UE (OECD, 2024).
- Repere internaționale (Eurydice 2021): media europeană ~20 ore/săptămână. Exemple: Franța – 20; Spania – 21; Irlanda – 22.
- Situația după aplicarea măsurii: • Peste 98,6% dintre titulari și-au completat norma în aceleași unități școlare. • Norma fragmentată în 3+ școli – metodologia a permis evitarea fragmentării suplimentare. • Completarea cu ore din afara specialității – practică existentă, extinsă acum și la liceu-rural.
- Efecte pozitive: • Creșterea numărului profesorilor calificați și a timpului de interacțiune cu elevii. • Scăderea cu ~17% a normelor ocupate de personal necalificat (ajungând la 4.500). • Scăderea de la 30.128 la ~14.500 a normelor ocupate prin plata cu ora. • Creșterea cu ~3% a numărului normelor ocupate de profesori titulari.
- Măsuri complementare: • Program național de învățare remedială în primar (2 ore/săptămână). • Dezvoltarea de competențe pe arii curriculare mai largi, după modele internaționale.
„Așadar, temerile legate de faptul că un număr mare dintre titulari nu își vor putea realiza norma didactică și/sau că vor pleca masiv din sistem, că nu vom mai avea suplinitori și că nu vom putea acoperi plata cu ora redusă ca sumă, ca fenomene de masă generate de măsurile fiscal-bugetare, sunt un MIT! Dimpotrivă, în anul școlar 2025-2026 (…) a crescut atât numărul profesorilor calificați la care copiii au acces, cât și timpul de interacțiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat.”
IV. Calculul valorii plății cu ora
- Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate? Parțial, pentru a se raporta la timpul total de lucru. În acest moment se află la valori comparative cu cele pentru plata cu ora în învățământul superior sau în alte domenii (ex. sănătate – ora de gardă).
- Este reversibilă? Da, atunci când condițiile fiscal-economice vor permite acest lucru, trebuie crescută valoarea cu coeficienți care să reflecte mai bine și mediul de lucru sau alți indicatori relevanți (ex. pregătirea).
- Se înscrie în repere internaționale? Acest model al plății cu ora din România (voluntar) nu se regăsește ca standard la nivel european, plata cu ora fiind altceva decât orele suplimentare de muncă.
„Așadar, temerile legate de faptul că nu vom găsi oameni dispuși să preia plata cu ora redusă ca sumă, ca fenomen de masă generat de măsurile fiscal-bugetare, sunt un MIT! Este însă adevărat că ocuparea lor se întinde pe o perioadă ușor mai mare ca anul trecut, la trei săptămâni de la începerea anului școlar sub 0,1% din normele la plata cu ora aflându-se încă în diverse faze de ocupare (concurs), ministerul monitorizând zilnic acest lucru (care nu este neobișnuit în diverse țări OECD).”
V. Redimensionarea burselor
- Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate? Parțial da. Mai ales era necesar să fie regândite bursele de reziliență, pentru a nu reprezenta categorii reziduale ale burselor de merit. • Estimare: în anul școlar 2023-2024, 70% din elevi aveau cel puțin un tip de bursă.
- Este reversibilă? Da, imediat după depășirea crizei fiscal-bugetare, mai ales în cazul celor destinate studenților. De asemenea, ar trebui readus un număr rezonabil de burse pentru olimpici (alături de păstrarea premiilor pentru aceștia și în condiții de criză).
- Se înscrie în repere internaționale? Da, sistemul de burse este încă generos, bugetul actual depășind pe cel din anii școlari/universitari 2022-2023.
„Așadar, faptul că redimensionarea burselor va afecta iremediabil sistemul de educație, tind să cred că este un MIT! Sistemul a funcționat în anii școlari/universitari anteriori – cel mai apropiat fiind chiar 2022-2023 – cu un buget mult mai mic decât vom avea în 2025-2026, fără blocaje și fără ca banii să distorsioneze esența procesului educațional. Este însă adevărat că un buget mai mare în această zonă, dar și mai bine gândit în tipul de suport, este un obiectiv pe care îl am acum.”