Reacția ministrului Daniel David în cazul de cenzură masivă asupra analizei cercetătorilor IȘE pe măsurile din Legea Bolojan: Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează / Oficialul nu contestă investigația, ci acuză „practici care trebuie să se schimbe” la IȘE

Ministrul Educației și Cercetării Daniel David reacționează public, într-un comunicat postat pe pagina Ministerului Educației și Cercetării, după ce Edupedu.ro a publicat joi, 24 iulie, integral răspunsul original al cercetătorilor de la Institutul de Științe ale Educației (IȘE) – răspuns care fusese înlocuit de minister cu o variantă cenzurată masiv, în care 80% din conținut fusese șters, iar ce rămăsese fusese modificat și impregnat cu opiniile ministrului Daniel David, declarate public de mai multe ori. Ministrul vine cu o serie de explicații și critici adresate cercetătorilor IȘE, fără nicio contestație la cele arătate în investigația jurnalistică a Edupedu.ro.

UPDATE, ora 14:00 Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ

Fără a contesta nici autenticitatea documentului cu răspunsul integral al IȘE sau concluziile sale, Daniel David afirmă într-o reacție transmisă în scris că a tratat răspunsul IȘE ca fiind „un draft”, că a cerut o evaluare de tip peer-review și că nu poate accepta ca o instituție din subordinea ministerului să trimită presei puncte de vedere oficiale „fără o evaluare independentă”.

Mai mult, ministrul afirmă că a observat în textul transmis „greșeli” – dă un singur exemplu legat de o citare din raportul Eurydice 2021 – și scrie în comunicat că se aștepta ca astfel de erori să fie eliminate prin procesul de peer-review înainte ca un text să fie transmis extern sau să fie asumat instituțional.

În urma așa-zisului peer-review a fost cenzurat 80% din conținutul analizei IȘE, fiind lăsate doar pasajele convenabile, necritice, fără recomandări și date despre principalele puncte solicitate de Edupedu.ro, potrivit analizei noastre.

Daniel David merge însă mai departe și formulează o acuzație generală: „mă miră unele practici pe care le văd în cazul unor colegi din cadrul Institutului de Științe ale Educației, practici care trebuie să se schimbe.” Fără a le detalia, ministrul spune că cercetătorii trebuie să își asume clar limitele între poziția personală, expertiza profesională și asumarea instituțională, și că IȘE nu poate primi „sarcini din afara instituției”, mai ales atunci când analizează chiar ministerul din care face parte.

Ce scrie ministrul în punctul de vedere:

• „Nu figurează în normele de lucru să primești sarcini din afara instituției, mai ales prin care să analizezi instituția din care faci parte, care apoi trebuie să fie forțată să-și asume concluziile.”
• „Orice contribuție științifică trebuie să treacă un proces de peer-review extern.”
• „Dacă îți asumi sarcini din afara instituției, trebuie să o faci în nume personal.”
• „Libertatea de a răspunde presei în legătură cu temele deja publicate este totală și o voi proteja.”

O solicitare de presă nu este „o sarcină din afara instituției”. Afirmația ministrului Daniel David, potrivit căreia o solicitare de presă în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (cum a fost cea făcută de Edupedu.ro, pe care o puteți citi aici), ar fi o încălcare a „normelor de lucru” sau o presiune nelegitimă asupra Institutului de Științe ale Educației, este profund problematică din punct de vedere juridic, instituțional și democratic.

În reacția sa, ministrul nu neagă faptul că a fost înlocuit răspunsul cercetătorilor cu o variantă redactată de cabinetul ministrului, nu menționează că documentul cenzurat transmis oficial reia aproape cuvânt cu cuvânt propriile declarații politice recente, nu oferă o explicație publică pentru absența oricărei măsuri după confirmarea cenzurii, nu răspunde la întrebarea esențială: de ce nu a fost publicat răspunsul real, al cercetătorilor, cu o simplă notă că nu reprezintă o poziție oficială? (dacă era și aceasta o opțiune pe care o enumeră între altele).

Reacția ministrului confirmă un fapt esențial: în România anului 2025, o instituție de cercetare aflată în subordinea ministerului nu are voie să trimită presei o analiză științifică despre politicile ministerului, decât dacă aceasta este validată, ajustată și comunicată și masiv cenzurată prin filtrul cabinetului politic, dacă nu corespunde.

Mai grav, răspunsul nu e o clarificare, ci o punere sub semnul întrebării a demersului cercetătorilor făcută dintr-o poziție de putere față de aceștia. Iar apelul la guvernanță europeană și peer-review devine, în acest context, o justificare a blocării comunicării științei către public, exact în momentul în care aceasta devine incomodă politic.

Redăm poziția integrală a ministrului Educației și Cercetării Daniel David:

„Fără a intra în detalii, privesc cu dezamăgire astfel de fenomene care ne afectează funcționarea normală într-o societate.

Nu am reproșuri privind demersul jurnalistic, care reflectă ceea ce aparent se vede, dar mă miră unele practici pe care le văd în cazul unor colegi din cadrul Institutului de Științe ale Educației (instituție în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, conform HG nr. 250/2025), practici care trebuie să se schimbe.

Nu știu cum a funcționat Institutul de Științe ale Educației înainte, dar eu l-am creat pe alte principii, dintre care două sunt fundamentale:

(1) Orice contribuție științifică trebuie să treacă un proces de „peer-review” extern (evaluare colegială, adesea anonimă), pentru a se decide dacă se acceptă sau nu și/sau pentru a se corecta eventuale greșeli.

a. Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional (ex.: chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează), fără evaluare independentă, cu atât mai mult cu cât acel ceva este prezentat și ca preliminar (chiar sub aspectul redactării științifice).

i.  Spre exemplu, în cazul de față, în draftul trimis ministerului, citarea Eurydice 2021 este greșită, în raportul Euridice vorbindu-se explicit de valoare medie a normei de predare în Uniunea Europeană („On average, full-time teachers in the EU report teaching almost 20 hours per week” pg. 15). În draftul propus ministerului apare o formulare ilogică: „…valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână…”, lucruri neafirmate în raportul Eurydice, ci derivate probabil după analize personale. În legătură cu „bursele”, recenzorii au sugerat să orientăm cititorii spre Raportul IȘE deja public, fără a mai trebui reluat aici. Nu mai reiau alte analize, probabil este vorba de erori neintenționate (dar de aceea avem „peer-review”) și îmi pare rău că trebuie să spun asta public.

(2) Trebuie respectate principiile de guvernanță europeană (inclusiv academică) în relația dintre o instituție subordonată altei instituții.

a. Cercetătorii IȘE – prin normele de înființare – au libertate totală în derularea programului anual de cercetare și, ad-hoc, li se pot solicita și analize suplimentare din partea ministerului.

b. Trebuie foarte clar delimitată, în analizele științifice, (1) asumarea instituțională (2) de asumarea personală sub cupola instituției (cu nota că aceste concluzii nu sunt asumate instituțional) sau (3) de asumarea ca expert în afara angajamentului instituției (ex.: prin publicații științifice în reviste de specialitate).

c.  Nu figurează în normele de lucru să primești sarcini din afara instituției, mai ales prin care să analizezi instituția din care faci parte, care apoi trebuie să fie forțată să-și asume concluziile, altfel generându-se discuții. Libertatea de a răspunde presei sau oricui este interesat în legătură cu temele de cercetare și/sau textele publicate deja este însă totală și o voi proteja.

d. Dacă îți asumi sarcini primite din afara instituției, trebuie să o faci în nume personal, iar acesta este un lucru pe care l-am comunicat cercetătorilor și îi voi proteja în astfel de demersuri.

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene”

Citește ancheta Edupedu.ro:

Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE

EXCLUSIV Ministrul Educației Daniel David admite că va verifica dacă răspunsul transmis presei în numele Institutului de Științe ale Educației a fost cenzurat: „Dacă n-a fost asumat de conducerea IȘE, voi verifica cine a intervenit și voi lua măsuri”

EXCLUSIV Daniel David anunță că blochează de acum înainte un institut de cercetare – IȘE – să mai răspundă independent solicitărilor presei. Ministrul Educației și Cercetării confirmă că a cenzurat răspunsul transmis în numele Institutului de Științe ale Educației către Edupedu.ro și nu publică nici acum analiza cercetătorilor asupra măsurilor din Legea Bolojan

EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație

Foto: ID 382423048 © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.