RECORD Românii plecați la muncă în străinătate au trimis anul trecut acasă 4,3 miliarde de dolari, adică 2% din PIB sau 880 de lei pentru fiecare locuitor

6.621 de vizualizări
Banii trimişi de românii din străinătate
Banii trimişi de românii din străinătate. SURSA: pixabay.com
Sumele trimise de românii din Diaspora, majoritatea plecați la muncă în afara granițelor României, sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale. Raportat la PIB-ul de 211,8 miliarde de dolari pe care România l-a avut în 2017, suma înseamnă 2,03% din PIB. Este cea mai mare valoare a remitențelor (bani primiți de către familiile celor plecați, de la membri ai gospodăriilor lor, care nu mai au domiciliul în țară) primite de România până acum, în istoria recentă.

În perioada cu cea mai mare migrație, anii 2007-2008, sumele erau în jurul a 1,6 miliarde de dolari, a urmat apoi un declin care coincide cu perioada de criză financiară și economică ce a cuprins toată Europa și Statele Unite. Apoi nivelul sumelor a început să crească și a ajuns pentru prima dată la peste 4 miliarde de dolari, în 2017, după cum se vede în graficul de mai jos. Suma este echivalentă cu 2% din PIB, adică atât cât a fost bugetul Apărării anul trecut. Dacă am calcula câți bani revin pentru fiecare dintre cei 19,5 milioane de locuitori, înegistrați oficial cu reședința în România la 1 ianuarie 2018 de către Institutul de Statistică, ar reveni 880 de lei pentru fiecare.

Banii trimişi de românii din străinătate

Impactul banilor trimiși de românii din străinătate asupra dezvoltării

Mișcarea populației, mai ales migrația, este un fenomen global. Migranții au o contribuție foarte importantă în ambele țări – atât în cea care-i găzduiește, cât și în țara lor de origine. Românii sunt considerați migranți economici, pentru că au ales să plece voluntar din țara lor și să caute premisele unui trai mai bun, să-și îmbunătățească astfel viitorul lor și al familiilor lor.

Banii trimişi de românii din străinătate: cât de mult influenţează consumul

Banii trimiși acasă de ei influențează creșterea consumului (consum pe care se bazează în cea mai mare măsură creșterea economică din ultimii ani a României), dar și emanciparea socială, dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea atitudinii civice (remitențe sociale). ”Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste
1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români. În 2014, remitențele în România au reprezentat 1,7% din PIB”, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de Statistică.

”Volumul crescut al remitențelor a fost observant de-a lungul timpului și impactul acestora în creșterea economică a unei țări a fost studiat de specialiști în economie, s-a demonstrat că efectul remitențelor în dezvoltarea economică a unei țări depinde de cum sunt acestea folosite în țara de destinație: investiții, consum, educație, sănătate, etc. Un efect pozitiv al remitențelor a fost observant și în reducerea sărăciei. Migranții și familiile acestota sunt expuși unui risc mai mare al sărăciei, datorită lipsei istoricului financiar, excluziunii fi nanciare și a veniturilor mici”, mai notează autorii studiului citat.

FOTO: pixabay.com


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

GRAFIC Numărul cazurilor de infectări noi înregistrează o scădere pentru prima dată de la începutul valului 4 al pandemiei de Covid-19 în România, anunță cercetătorii de la Universitatea Babeș Bolyai

România începe o ușoară coborâre de pe platoul valului 4 de infectări cu coronavirus, potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din…
Vezi articolul

Raportările anuale multiple ale universităților către diferite instituții vor fi înlocuite de raportări unice anuale, făcute printr-o platformă a Ministerului Educației – proiect de HG

Platforma Națională de Raportare Unică în Învățământul Superior (PNRUIS), care le permite universităților să facă o singură raportare pe an, urmează să fie lansată, potrivit unui proiect de HG pus…
Vezi articolul

GRAFIC Numărul elevilor cu CES din școlile din România aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, în timp ce numărul profesorilor de sprijin este ținut de Ministerul Educației cu mult sub standardul legal. În timp ce în județul Galați, unui profesor de sprijin îi revin 140 de elevi, doar într-un singur județ acesta este conform legii

Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale, CES, din învățământul de masă aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 50.000 în anul școlar 2023-2024. În același timp, numărul…
Vezi articolul