Rectorii și prorectorii nu pot deține funcții de conducere în partide politice, propune USR într-un proiect depus la Camera Deputaților

Rectorii și prorectorii universităților nu pot deține funcții de conducere în partide politice la nivel local, județean sau național, prevede o propunere legislativă depusă la Camera Deputaților de mai mulți parlamentari USR, transmite Agerpres. Exemple de rectori care dețin funcții de conducere într-un partid sunt Sorin Cîmpeanu (rector al Universității de Agronomie din București și prim-vicepreședinte al Pro România), Marilen Pirtea (rector al Universității de Vest și prim-vicepreședinte PNL Timiș), Mihnea Costoiu (rector al Universității Politehnice București și președinte al Departamentului pentru cercetare și inovare din PSD). De precizat că universitățile se pregătesc de alegeri, care vor avea loc la finalul acestui an.

Proiectul de lege introduce mențiunea: „rectorul şi prorectorul nu pot deține, pe perioada exercitării mandatului, funcții de conducere în cadrul unui partid politic la nivel local, județean sau național„. Proiectul de act normativ prevede, concret, modificarea articolul 214 din Legea educației naționale nr.1/2011 şi este semnată de 16 parlamentari ai USR.

Rectorii și prorectorii nu pot deține funcții de conducere în partide politice

• Amintim că această incompatibilitate era inclusă în legea educației din 2011. Ecaterina Andronescu a eliminat din lege, în mandatul său din 2012, incompatibilitățile care priveau atât rectorii-parlamentari, cât și pe rectorii-lideri politici.
• De precizat că inițiativa legislativă de acum a USR nu are ca obiectiv și reintroducerea incompatibilităților rector-parlamentar

Senatorul USR Cristina Iurişniți a susținut în expunerea de motive a proiectului că „în învățământul universitar, depolitizarea funcţiilor de rector şi prorector este imperioasă, în contextul în care în ultima perioadă fondurile publice necesare au fost alocate discriminatoriu, inechitabil şi în contradicţie vădită cu criteriile meritocratice şi de performanţă, care ar trebui să stea la baza mecanismului de finanţare. În 2018, Ministerul Educaţiei Naţionale a schimbat modalitatea de alocare a fondurilor pentru cifrele de şcolarizare a universităţilor din România. Pe baza unor argumente inexplicabile din punct de vedere legal şi etic, conducerea Ministerului a alocat sumele de bani pe baza afinităţilor politice, nicidecum în funcţie de performanțele academice„, scrie Agerpres.

Proiectul a fost depus luni la Camera Deputaţilor şi se află în consultare publică, urmând să intre apoi în dezbaterea forului legislativ, Senatul fiind Cameră decizională., notează agenția de presă.