„Statul roman a luat decizii, atât la cresterea burselor, cât și acum la scăderea lor, doar din punct de vedere financiar, fără vreun obiectiv educațional. Modul acesta de lucru, doar cu o gândire financiară, nu poate conduce la rezultate în educație”, apreciază Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT). Într-un punct de vedere transmis redacției Edupedu.ro, el comentează recalcularea burselor și restrângerea categoriilor de beneficiari, anunțate de guvern.
UPT notează că România are una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană, semn că măsurile implementate în ultimii zece ani nu au dat rezultate. În context, Florin Drăgan apreciază: „Corelat cu natalitatea în continuă scădere, în următorii zece ani companiile, cât și instituțiile publice, nu vor mai avea cu cine lucra pentru că specialiștii sunt din ce în ce mai puțini în piață.
Potrivit reprezentantului universității timișorene, modificările recente aduse sistemului de burse pentru elevi și studenți, prin recalcularea valorii acestora și restrângerea categoriilor de beneficiari, au fost luate fără o viziune educațională clară și fără consultare reală cu mediul academic. Florin Drăgan:
- „Statul român a luat decizii, atât când a crescut bursele, cât și acum, când le scade, exclusiv din rațiuni financiare. Nu există un obiectiv educațional în spatele acestor mișcări. Nu poți obține rezultate în educație doar printr-o gândire contabilă. În lipsa unei direcții clare, riscăm să afectăm grav dezvoltarea resursei umane de care vom avea nevoie în viitor. Am aflat cât erau costurile în trecut cu bursele, am aflat care este bugetul acum pentru burse, însă nu am aflat ce se dorește de la educație, odată cu noul sistem de burse”.
UPT amintește că „la examenul de Bacalaureat din acest an s-au înscris puțin peste 94.000 de elevi de clasa a XII-a, din promoția curentă, în timp ce în urmă cu 12 ani au început clasa I peste 150.000 de elevi. Diferența dramatică reflectă nu doar declinul demografic, ci și un abandon școlar constant, care nu a putut fi prevenit prin politicile publice din ultimul deceniu”. În context, Florin Drăgan afirmă că bursele reprezintă mai mult decât un ajutor financiar, ele putând reduce abandonul școlar și încuraja prezența la cursruri.
Florin Drăgan, în punctul de vedere transmis Edupedu.ro:
- „Un sistem de burse bine gândit, în special în domeniul tehnic, ar putea face educația mai atractivă și ar produce efecte pozitive în economie. În lipsa acestui sprijin, pierderile pot fi majore și pe termen lung. Ni se transmite că 30% dintre elevi și studenți nu pot fi considerați merituoși, dar se elimină inclusiv bursele pentru olimpici sau cele tehnologice. Aici nu mai vorbim despre selecție riguroasă sau despre stimularea performanței, ci pur și simplu despre tăierea unui sprijin esențial, indiferent de impactul său educațional sau social. De altfel, chiar din datele Ministerului Educației și Cercetării putem observa o scădere a abandonului doar în învățământul profesional, adică domeniul care a fost sprijinit cel mai mult în ultimii ani, atât de companii, cât și de stat”.
- „Mă așteptam ca soluțiile să vină printr-o reformă reală, curajoasă, care să vizeze zonele unde, sub diferite forme de autonomie sau reglementări proprii, s-au creat venituri salariale de stat ce depășesc cu mult nivelul președintelui României. Acolo ar fi trebuit intervenit prima dată, cu măsuri de echilibrare, inclusiv cu supraimpozitare sau plafonări. În schimb, am ales să tăiem exact din zona care generează resursă umană pentru toate celelalte domenii: educația. Este o alegere comodă, dar care va avea efecte negative greu de reparat în următorii ani”.
Potrivit UPT, rectorul Drăgan apreciază că „investițiile în educație sunt singura formă sustenabilă de dezvoltare economică și socială pe termen lung. Tăierile operate acum, fără o viziune și fără criterii clare, nu doar că descurajează performanța, dar compromit capacitatea României de a pregăti viitorii specialiști, într-un moment în care toate prognozele indică un deficit tot mai mare de forță de muncă calificată”.
Citește și:
ULTIMA ORĂ Norma didactică crește „în medie cu 10%”, bursele revin la „nivelul și criteriile” din anul școlar 2022-2023 și numărul de elevi dintr-o clasă crește – proiectul de măsuri fiscale pentru Educație
Impactul burselor asupra participării elevilor la ore în ultimii doi ani – studiu de percepție al Institutului de Științe ale Educației: Peste 65% consideră că bursa le-a crescut performanța școlară / Cel mai mare impact la oraș a fost asupra motivației școlare, iar în rural asupra abandonului
Ilie Bolojan: Avem clase întregi cu burse de merit, peste 9,50, dar la Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau nu îl iau. Se pune întrebarea când a fost notarea corectă, la Bacalaureat sau la clasă? Nu mai știm ce înseamnă meritul
Mihai Peticilă
Matei Pop
6 comments
Acest guvern nu ajută poporul nici elevi , 400 lei era sandvișul zilnic + cheltuielile cu rechizitele școlare pentru copiii care au nevoie de ele și au bunăvoința să invete. În alte tari statul le da bani împrumut elevilor și studenților ca sa își termine studiile dar la noi mai au puțin și ne pun taxe pe aerul care îl respiram în loc sa facă economie sa taie din salariul parlamentarilor si a celor cu pensii speciale Asa sunt încurajați tinerii sa plece din tara
Fiica mea a terminat clasa a VIII a cu 9,84.A luat premiul II ,iar după ce a dat Evaluarea națională la matematica și romana, luând o notă mică la matematica, deoarece s au tot schimbat profesorii în fiecare an,iar cel din clasa a VIII a,a fost cel mai dezinteresat de a explica și preda copiilor ca să înțeleagă ceva, fiica mea nu a luat bursă de merit, chiar dacă a luat premiul II în clasa a VIII a.Asta datorită Ligiei Deca,care a tot modificat legea privind bursele.Anul acesta fetița mea a terminat clasa a IX a cu media 10, fiind prima din clasă, chiar dacă după evaluarea națională era a III a din clasă, ținând cont că nu este un copil privilegiat care ia ore, deoarece nu ne permitem, fiind o familie monoparentală.Acum surparea mea este și mai mare , deoarece când în sfârșit ar trebui să primească bursă de merit de 450 Ron,va primi doar 200, după legea Bolojan,din care se vor tăia zilele de vacanță+sărbătorile legale și probabil vor rămâne cam 30 Ron..Sunt foarte sigură că în această situație sunt foarte multe familii din România de care Bolojan nu vorbește niciodată pentru că nu îi pasă absolut deloc! El este bine, restul nu contează..Sper să se răzgândească și să nu taie din burse.Unele familii supraviețuiesc datorită burselor,iar în situația aceasta s a ajuns datorită scumpirilor exagerate și nelimitate.
Cu nedreptatea supremă, pensiile speciale, ce facem? Cu reducerea numărului de parlamentari, ce facem? Cu comasarea primariilor, ce facem?
Fetita mea a terminat cu 9.5 si era fericita ca a „muncit” si va lua bursa de merit. Acum este dezamagita ca dupa noile modificari munca ei nu va mai fi rasplatita. Pacat, il ambitiona bursa sa invete mai bine.
Oricum pleacă toți absolvenții în străinătate.Ar trebui sa plătească școlarizarea.Trezire
Măi domnule rector, nu a zis domnul Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, că ați votat în unanimitate să se mărească și la voi norma didactică „numai” cu 2 ore? Ați votat cu entuziasmul celui care, aflat la ananghie, își adoră asupritorul. De la voi a pornit ideea cu 2 ore în plus, îmbunătățirea îmbrățișată cu dragoste și de guvern pentru toată suflarea românească.