Rectorul SNSPA Remus Pricopie: „România va fi în 2023 parte a Spațiului Schengen” / La Viena sunt politicieni și diplomați care înțeleg că relațiile România-Austria „nu trebuie expuse unor puseuri populiste”

„România va fi în 2023 parte a Spațiului Schengen”, iar acest lucru ar urma să se întâmple „indiferent care va fi decizia de astăzi a Consiliului Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din UE”, apreciază rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, într-un punct de vedere publicat pe site-ul instituției.

El arată că, dacă Austria apelează la dreptul de veto, România și celelalte țări europene „vor avea la dispoziție și alte instrumente politice pentru ca (…) apartenența țării noastre la Spațiul Schengen să fie efectivă tot din martie-aprilie 2023”.

Remus Pricopie consideră, însă, că „la Viena sunt politicieni și diplomați care înțeleg că relațiile politice excepționale (…) nu trebuie expuse unor puseuri populiste, care țin strict de o agendă electorală internă”.

Mesajul integral al rectorului SNSPA:

“Indiferent care va fi decizia de astăzi a Consiliului Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din UE (JAI), România va fi în 2023 parte a Spațiului Schengen. Dacă Austria ne va susține azi, la Consiliul JAI, sau se va abține de la vot, decizia politică este clară, iar procedurile tehnice vor fi declanșate pentru a implementa, chiar și etapizat, această hotărâre până în martie-aprilie 2023. Dacă Austria va face astăzi recurs la dreptul de veto, România și celelalte țări europene vor avea la dispoziție și alte instrumente pentru ca, în final, în termen de câteva săptămâni, să se ajungă la un acord, urmând ca apartenența țării noastre la Spațiul Schengen să fie efectivă tot în martie-aprilie 2023.

Eu sunt, totuși, convins că la Viena sunt politicieni și diplomați care înțeleg că relațiile politice excepționale pe care România și Austria le-au construit în decenii de muncă și respect reciproc nu trebuie expuse unor puseuri populiste, care țin strict de o agendă electorală internă.

Prin urmare, ceea ce trebuie să facem acum este să fim echilibrați, să ne menținem unitatea politică internă (mai rar pentru politica de la București), să fructificăm larga susținere europeană (fapt fără precedent, de la aderarea României la UE – 2007 – și până astăzi) și să nu răspundem provocărilor, chiar și atunci când ele sunt lansate de un premier / cancelar european. Politica mare se face cu calm, cu răbdare, cu argumente, nu cu emoții sau agresivitate. În acest sens, nu mă îndoiesc de capacitatea diplomației românești, condusă de președintele Iohannis și de ministrul Aurescu, de a utiliza toate instrumentele potrivite, inclusiv toate tehnicalitățile procedurale europene, pentru ca, în final, românii să se bucure în totalitate de principiul liberei circulații, consfințit în tratatele europene.”