Nici Învățământul Superior, nici Cercetarea nu sunt exceptate de la măsurile de reducere de cheltuieli anunțate de Guvern, reiese din proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare, aflat în prezent în procedură de transparență decizională. În document apare doar excepția privind învățământul preuniversitar, ceea ce înseamnă automat că reducerile de cheltuieli cu 10% afectează învățământul superior.
- Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi, joi, la Palatul Victoria, consultări cu Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), la solicitarea reprezentanților universităților, pe tema bugetului Educației și Cercetării pentru anul 2026, într-un context marcat de presiunea reducerii deficitului bugetar, anunță Guvernul.
- Premierul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri, potrivit G4Media.ro
În proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare care se află în transparență decizională apare excepția cheltuielilor de personal doar pentru „unitățile și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat”.
Este vorba, mai precis, de reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. Învățământul superior nu este menționat în cadrul excepției de la articolul XLIX, nici domeniul Cercetării.
Art. XLIX. – (1) „În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025″.

Nu se precizează exact ce prevăd cheltuielile de personal și dacă implică sau nu concedieri sau alte măsuri fiscale.
Se poate estima doar numărul celor afectați care ar putea fi în jur de 5.200 de angajați din sistemul de Învățământ Superior având în vedere că în total sunt 52.255 de angajați dintre care 26.923 personal didactic, potrivit datelor din Raportul privind starea învățământului Superior în anul 2023-2024.

În domeniul Cercetării sunt peste 50 de mii de angajați, dintre care cercetătorii au ponderea cea mai ridicată în sectorul învăţământ superior (51,3%) şi sectorul mediului de afaceri (25,9%), potrivit raportului Institutului Național de Statistică, publicat la sfârșitul anului trecut.
„În anul 2024, din cei 50.579 salariaţi existenţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, 21.229 activau în sectorul învăţământ superior, 16.237 în sectorul mediului de afaceri, 12.747 în sectorul guvernamental şi 366 în sectorul privat non-profit”, potrivit INS.
- Astfel, 10% cheltuieli de personal ar afecta peste 5 mii de angajați.

Informații de context
Marți, 20 ianuarie, la Guvern au avut loc discuții ale premierului Ilie Bolojan cu Consiliul Național al Rectorilor care s-au concentrat pe construcția bugetului pentru anul viitor și pe modul în care învățământul universitar este vizat să participe la efortul de reducere a cheltuielilor publice, prevăzut de proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, aflat în prezent în procedură de transparență decizională, menționează comunicatul Guvernului.
Adică modul în care se va calcula reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, prevăzută în proiectul de lege pentru toate instituțiile publice și exceptată doar pentru învățământul preuniversitar.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că măsurile propuse în proiectul de lege, care vizează inclusiv învățământul superior și cercetarea, urmăresc reducerea cheltuielilor bugetare structurale „într-un context economic dificil”, în care România trebuie să diminueze deficitul bugetar.
De cealaltă parte, reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor au arătat că universitățile sunt dispuse să participe la acest efort, subliniind însă că reduceri semnificative au fost deja realizate în 2025. Potrivit rectorilor, acestea au inclus creșterea normei didactice, reducerea implicită a unui număr considerabil de posturi, diminuarea tarifelor la plata cu ora și alte măsuri de eficientizare internă.
Rectorii au cerut ca eventualele noi reduceri să fie aplicate într-o manieră flexibilă, adaptată realităților diferite din sistemul universitar, cu respectarea principiilor autonomiei universitare și a legislației în vigoare. În cadrul discuțiilor, au fost prezentate particularitățile de finanțare ale diferitelor tipuri de universități, precum și argumente pentru modificarea propunerilor legislative astfel încât reducerea cheltuielilor să fie redistribuită în funcție de specificul instituțional.
La întâlnire au participat 15 rectori, membri ai conducerii CNR, alături de secretarul de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Gigel Paraschiv, și reprezentanți ai domeniului cercetării.
- De remarcat faptul că pe 13 ianuarie premierul Ilie Bolojan a spus într-un interviu pentru TVR, că „în domeniul Educației nu se mai justifică să mai faci încă o reducere”, pentru că „s-a făcut deja acest efort”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Executivului Bolojan, Ioana Ene-Dogioiu a „infirmat categoric” informațiile vehiculate public cum că Guvernul pregătește un pachet de măsuri precum reducerea locurilor bugetate pentru studenți sau comasarea unor universități, care ar viza sistemul de învățământ superior.
Foto: © Antonio Guillem | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
5 comments
Este o culme a prostiei!
Intr-un domeniu subfinantat de 25 de ani, domeniu care nu a atins nici macar 20% din tinta de finantare „legala”, vii si mai tai cu barda?
Rezultatele vor fi cel putin la fel de rele ca cele din 2009, atunci cand sub atenta privire a cuplului Boc-Basescu, cercetarea s-a trezit cu proiecte in curs de executie ciuntite cu sume de circa 70%!!!! A fost necesar un interval de aproape 5 ani, dupa inceperea revenirii la normal, pentru ca productia stiintifica sa dea semne de revenire.
Ne plangem ca cercetarea nu produce mare lucru, dar nu prea are ce produce, in conditiile unei subfinantari cronice. Iar atunci cand exista un dram de finantare, competitiile par a fi masluite, pentru ca mai-marii PNL sa ia cireasa de pe tort. Cum a fost si cu centrele de excelenta, unde se remarca cuplul Cimpeanu-David. Ca de la fost ministru la viitor fost ministru, sa fie…
Numai sa se țină de cuvânt ca la preuniversitar.Pe noi ne-a distrus la liceu
păi deja s au facut reduceri ca s au mărit normele cu 4.. 6 ore.
in plus personalul TESA vad ca e comparabil cu cel didactic ca număr..
ehee. poate aici e rost de facut curat , ca s au angajat in draci tot soiul de administratori și sefi de departamente ..și secretare și consilieri .. iar activitatea didactica o faceți cu ..
Stai așa, nu spunea mincinosul șef că nu mai taie de la educație?
A durat fix cât să uite lumea.
Tot el zice zilele astea că nu vor mai tăia din preuniversitar, că nu vor mări normele și mai mult și alte basme. Cred că spune ce vor face, nu ce nu vor face.
De unde se vede cat de stupizi sunt rectorii.
Anul trecut, in frunte cu maretii rectori liberali (Cimpeanu, Pirtea), au fortat preuniversitarul sa accepte marirea normelor didactice promovand un plus de 2 ore peste valoarea minima in universitati. In paralel, pentru binele primului bolojan al tarii, au taiat la minim plata cu ora (ajunsa, in multe locuri, la pret de zilier).
Iar acum, dupa ce s-au facut pres in fata sefului, afla ca au facut-o degeaba, ca sefu’ nu-i multumit.
Si sefu’ crede ca daca tai din zone puternic subfinantate, ca prin minune va obtine crestere economica.
Ar trebui sa-i spuna: Sefu’, stii ca fara cercetare si inovare cresterea economica nu inseamna decat bunavointa altora de a-si externaliza productia? Sefu’, dar stii ca fara forta de munca inalt calificata, in economia viitorului, centrata pe AI, Romania n-are nicio sansa?
Dar nu, ei canta-n cor, pe versuri de Andries:
Nimeni nu-i aşa perfect
Ca şefu’
Şi simpatic, şi deştept…
Ce om !
Stiind ca sefu’ le-a dat voie sa mai primeasca un maruntis, ceva. Cum ar fi pozitie intr-un centru de excelenta, pentru un super-mediocru, cum este Cimpeanu.