Remus Pricopie: ‘Desființarea CNATDCU’ nu e o reformă care să justifice un referendum / Universitarii sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor să fie rector? Printre întrebări să se afle și cumulul de funcții

1.709 vizualizări
Remus Pricopie / INQUAM Photos – Octav Ganea
Reacție dură a rectorului SNSPA, Remus Pricopie, la decizia Biroului Permanent al Consiliului Rectorilor de a organiza referendum în universități pentru a decide soarta celui mai important for în analizarea plagiatelor: CNATDCU.

„‘Desființarea CNATDCU’ nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației”, spune Pricopie.

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) afirmă că nu exclude în totalitate organizarea unui referendum. „Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord ca o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector”.

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, despre discuțiile din CNR cu privire la modificarea CNATDCU:

„Deși oficial nu am primit nicio informare de la conducerea CNR, am aflat din presă (https://pressone.ro/exclusiv-planul-secret-de-desfiintare-a…) că se intenționează declanșarea unui proces complex de consultare a universităților pe tema „desființării CNATDCU”, consultare care ar îmbrăca forma unui referendum organizat în fiecare universitate.

Ca profesor într-o școală de guvernare, nu pot să nu fac unele precizări:

1. „Desființarea CNATDCU” nu este o reformă sau o politică publică care să justifice declanșarea – în plină pandemie și în an electoral – a unui referendum în fiecare universitate din România. Propunerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, conducerea CNR considera că #CNATDCU este atât de important pentru universități încât rectorii trebuie să fie implicați în procesul de desemnare a Consiliului și a comisiilor de specialitate, deși legea acordă acest atribut ministrului Educației.

2. „Întoarcerea la popor” este, la prima vedere, un instrument democratic, care, de regulă, crește nivelul de participare al cetățenilor la adoptarea unor decizii. Cu toate acestea, el poate fi folosit și într-o manieră speculativă, capabilă să denatureze caracterul democratic al consultării, mai ales dacă în spate nu sunt argumente clare în sensul reformei propuse.

3. Dacă informațiile din presă sunt corecte, nu este clar în ce calitate a propus Mihnea Costoiu desființarea CNATDCU: cea de senator, de membru al comisiei de specialitate din Parlamentul României, de secretar general al CNR sau de rector?

4. Deși mi se pare că se deturnează sensul conceptului de „referendum” pentru a „pune la colț” Ministerul Educației și Cercetării, care nu a ținut cont de „recomandările” conducerii CNR cu privire la constituirea noului CNATDCU, nu exclud ca, în calitate de rector al SNSPA, să susțin această propunere. Cu o condiție, însă: printre întrebările adresate comunității academice să se afle și tema politizării universităților, a cumulului de funcții și, evident, pot fi incluse și alte teme. Poate în acest fel aflăm și noi ce părere au cei aproximativ 30.000 de academici din România despre faptul că un rector, deși ar trebui să stea departe de politică – așa cum precizează art. 123 din Legea Educației –, ocupă simultan și funcții de decizie politică. De asemenea, poate aflăm dacă universitarii din România sunt de acord că o persoană care nu deține titlul de doctor în științe poate fi rector.

Recomandarea mea către anumiți colegi rectori (nu foarte mulți, aproximativ 4-5) este să lase jocurile politice și să se ocupe de universitățile pe care le conduc.

PS: Va veni momentul – curând – în care partidele politice vor trebui să se pronunțe pe acest abuz de putere al unor rectori. Abia aștept să văd cum vor transpune în practică discursurile electorale dominate de principii, valori și angajamente legate de buna guvernare.”


1 comment
  1. Faptul ca dl. Pricopie face atata caz de titlul de doctor tine de comicul mioritic, in acelasi mod in care Romulus si Remus „tineau” de „cuibul de vulpe”…

    https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-12-06/diletantul-lui-adomnitei.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Norma didactică pentru profesorii din universități nu crește obligatoriu prin Legea Bolojan, ci doar pentru cadrele didactice din preuniversitar

Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan, a intra în vigoare prin publicarea ei vineri noaptea, pe 25 iulie, în Monitorul Oficial. Actul normativ în forma finală confirmă ceea ce Edupedu.ro…
Vezi articolul

Două noi specializări, „Pedagogia învățământului primar” și „Educația timpurie” – introduse în Nomenclatorul domeniilor și programelor de studii universitare pentru 2024-2025 / 15 programe de licență, la 8 universități, vor intra în lichidare / Schimbările la nivel de master în anul universitar următor

„Pedagogia învățământului primar” și „Educație timpurie” sunt două noi specializări înființate și introduse în Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare pentru anul universitar 2024-2025, adoptat săptămâna aceasta de…
Vezi articolul

Marian Preda, rectorul Universității București: 70% din studenții la master lucrează și la fel 30% din studenții la licență / Adaptare pentru viitor – În loc să dăm diplome de licență, de master, o să putem să construim diplome pentru micro-competențe

„La Universitatea din București, 70% din studenții la master lucrează și 30% din studenții la licență. Avem domenii în care procentele sunt și mai mari”, a declarat Marian Preda, rectorul…
Vezi articolul

Reprezentanții Studenților, ANOSR: În timp ce românii sunt dedicați sprijinirii refugiaților din Ucraina, Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților profită pentru a fura orice urmă de onoare a mediului academic, votând amnistierea plagiatelor

„În timp ce românii sunt dedicați sprijinirii refugiaților din Ucraina, parlamentarii din Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților profită pentru a fura orice urmă de onoare a mediului academic, votând…
Vezi articolul

Rectorul Marilen Pirtea, legat de tăierea din finanțarea prin PNRR pentru universități: România va rata șansa de creștere și dezvoltare fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari / Tinerii din România vor susține piața muncii din vest

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a atras atenția într-o postare pe Facebook că „România are acum o șansă mare de creștere și dezvoltare, pe care o va…
Vezi articolul