Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile

[jp_post_view]
Remus Pricopie / Foto: Facebook.com
„Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În același timp însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, şi nu să dramatizăm”, susține rectorul SNSPA, Remus Pricopie.

Fost ministru al Educației în perioada 2012-2014, în guvernul Ponta, și cel care a decis care a aplicat pentru prima dată la nivel național Evaluările Naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a prevăzute de lege din 2011, Pricopie a avertizat că „cel mai grav nu este rezultatul obținut la PISA în toți aceşti ani, ci lipsa unor măsuri clare şi coerente, pentru corectarea situației„.

Analiza integrală realizată de Remus Pricopie și publicată pe pagina sa de Facebook:

„Văd înghesuială mare la interpretat rezultatele PISA 2018 – evident, fiecare după cât poate şi ce interese are.

În acest context, cred că ar fi util să lămurim câteva aspecte:

1. Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În acelasi timp însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, şi nu să dramatizăm.

2. Cel mai grav nu este rezultatul obținut la PISA în toți aceşti ani, ci lipsa unor măsuri clare şi coerente, pentru corectarea situației, la care nu ai cum să ajungi atunci când ai un nou ministru al Educației la fiecare şase luni.

3. Ar trebui să ne îngrijoreze şi analfabetismul funcțional – pe probleme de educație – al unor politicieni. Îi vedem adesea vorbind despre subiecte pe care nu le înțeleg – politici educaționale pe termen mediu şi lung, construite pe date şi analize comparative, susținute prin alocarea corespunzătoare de resurse – şi față de care nu s-au arătat interesați cât timp au ocupat funcții în guvern.

Dar, în final, ce contează că nu au dovedit că se pricep?! Nevoia de a-şi face campanie – vin alegerile în 2020 – este mult mai importantă decât nevoia de a face ceva pentru şcoala românească.

4. Educația nu se poate îmbunătăți prin măsuri-miracol. Este nevoie de profesionalism, consecvență și de respectarea unor principii elementare, iar cel mai important dintre acestea este scoaterea școlii din mijlocul disputelor politice.”

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sondaj IRES: 46% dintre părinții elevilor de 12-18 ani susțin că sunt vaccinați împotriva COVID. 16% dintre elevi sunt imunizați, dar 70% dintre părinții copiilor nevaccinați vor școală în format fizic fără să-i vaccineze

70% dintre părinții copiilor care nu sunt vaccinați, cu vârste între 12 și 18 ani, din România, vor ca elevii să meargă fizic la școală, dar să nu îi vaccineze,…
Vezi articolul

Votul anti-românesc și anti-european e consecința eșecului României educate, în bună măsură. 43% din diaspora a votat un om care ar închide probabil granițele. Oamenii și-au tras singuri un glonț în picior, entuziaști, crezând că fac bine. Asta înseamnă lipsa gândirii – analiză a profesorului Radu Vancu

„Trăim într-o țară care nu mai formează gândire critică și gândire, de fapt. Asta se întâmplă când educația eșuează. Aproape un sfert dintre votanți, adică votanții lui Călin Georgescu, au…
Vezi articolul