Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile

1.353 de vizualizări
Remus Pricopie / Foto: Facebook.com
„Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În același timp însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, şi nu să dramatizăm”, susține rectorul SNSPA, Remus Pricopie.

Fost ministru al Educației în perioada 2012-2014, în guvernul Ponta, și cel care a decis care a aplicat pentru prima dată la nivel național Evaluările Naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a prevăzute de lege din 2011, Pricopie a avertizat că „cel mai grav nu este rezultatul obținut la PISA în toți aceşti ani, ci lipsa unor măsuri clare şi coerente, pentru corectarea situației„.

Analiza integrală realizată de Remus Pricopie și publicată pe pagina sa de Facebook:

„Văd înghesuială mare la interpretat rezultatele PISA 2018 – evident, fiecare după cât poate şi ce interese are.

În acest context, cred că ar fi util să lămurim câteva aspecte:

1. Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În acelasi timp însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, şi nu să dramatizăm.

2. Cel mai grav nu este rezultatul obținut la PISA în toți aceşti ani, ci lipsa unor măsuri clare şi coerente, pentru corectarea situației, la care nu ai cum să ajungi atunci când ai un nou ministru al Educației la fiecare şase luni.

3. Ar trebui să ne îngrijoreze şi analfabetismul funcțional – pe probleme de educație – al unor politicieni. Îi vedem adesea vorbind despre subiecte pe care nu le înțeleg – politici educaționale pe termen mediu şi lung, construite pe date şi analize comparative, susținute prin alocarea corespunzătoare de resurse – şi față de care nu s-au arătat interesați cât timp au ocupat funcții în guvern.

Dar, în final, ce contează că nu au dovedit că se pricep?! Nevoia de a-şi face campanie – vin alegerile în 2020 – este mult mai importantă decât nevoia de a face ceva pentru şcoala românească.

4. Educația nu se poate îmbunătăți prin măsuri-miracol. Este nevoie de profesionalism, consecvență și de respectarea unor principii elementare, iar cel mai important dintre acestea este scoaterea școlii din mijlocul disputelor politice.”

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Viitorul digital al învățământului superior: universitățile au acționat bine în pandemie, dar pentru programe online sustenabile au nevoie de mult mai multe resurse tehnice, educaționale și financiare – raport al Comisiei Europene

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și…
Vezi articolul

Cele mai bune universități românești: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București – Metarankingul Național 2024, clasamentul oficial publicat de Ministerul Educației și Cercetării

Universitățile Universitatea Transilvania din Brașov intră în top 5 universități din România, alături de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din București, Politehnica București și UMF Carol Davila din București,…
Vezi articolul

Monica Halaszi, profesoară de Limba și literatura română, despre programa propusă de minister: „sper să fie rescrisă” pentru că „taie cumva studiul disciplinei și nu face noduri”. „Înainte de rafinarea unei programe școlare ar fi binevenit un job shadowing într-un liceu tehnologic, în clasa cu cea mai mică medie de admitere”

Programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării, nu reflectă viziunea profesoarei Monica Halaszi, spune aceasta într-un interviu pentru…
Vezi articolul

Lipsa a 2 miliarde din bugetul Ministerului Educației, ascunsă politic de ministrul Daniel David timp de o jumătate de an, este decontată acum de toți profesorii, elevii și studenții, sub pretextul că Educația a contribuit mult la deficit – ANALIZĂ

În februarie 2025, ministrul Educației, Daniel David, anunța că bugetul pe 2025 proaspăt aprobat de Parlament prevedea pentru Ministerul pe care îl conduce o majorare cu aproape 10%, care „asigură…
Vezi articolul