Remus Pricopie, SNSPA: Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori / Apel către politicieni: Reducerea pragurilor de vârstă pentru participare în alegeri, modul prin care le putem arăta tinerilor că viitorul societății noastre depinde cu adevărat și de ei

415 vizualizări
Foto: SNSPA
Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori, de la 5,51 milioane la 4,49 milioane, scrie rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, într-un mesaj de Ziua Națională a Tineretului. Acesta mai spune că, în ultimii 10 ani, 100.000 de tineri s-au mutat definitiv în alte țări și face apel către clasa politică să acorde mai multe șanse tinerilor, implicându-i în procesele de decizie de la nivel central.

„Este ușor să ne așteptăm ca tinerii să urmeze cerințele noastre, dar adevărul este că și noi trebuie să urmăm cerințele lor și să creăm condițiile pentru ca ei să își dorească un viitor în România“, mai scrie Pricopie.

Redăm mesajul rectorului SNSPA:

„Ziua Națională a Tineretului este un moment de bucurie și de celebrare, dar și de conștientizare a faptului că viitorul se construiește nu doar pentru tineri, ci împreună cu tinerii.

Mediul universitar este dedicat tinerilor studenți, formării și dezvoltării acestora ca profesioniști, ca cetățeni și ca oameni. Universitățile sunt și un model bun de implicare a tinerilor în construirea prezentului, vocea lor în deciziile acestora fiind deosebit de importantă, cu 25% dintre membrii consiliilor facultăților și senatelor universitare, precum și prin participarea lor în celelalte comisii importante din universități și de la nivel național. Personal, sunt foarte atent la opinia studenților și nu susțin decizii față de care aceștia se opun.

Atunci când discutăm despre tineri, ne gândim la viitorul lor, dar și la viitorul nostru, al tuturor. Spun acest lucru în calitate de tată a doi tineri de 26, respectiv 20 de ani, ca profesor universitar, cu o experiență de aproape trei decenii, respectiv ca cetățean care și-a asumat, de-a lungul timpului, responsabilitatea unor politici publice în domeniul educației și formării copiilor și a tinerilor.

Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori, de la 5,51 milioane la 4,49 milioane. În ultimii 10 ani, 100.000 de tineri s-au mutat definitiv în alte țări, alegând să își construiască viitorul acolo și, implicit, să contribuie în special la dezvoltarea societăților care i-au primit. Este ușor să ne așteptăm ca tinerii să urmeze cerințele noastre, dar adevărul este că și noi trebuie să urmăm cerințele lor și să creăm condițiile pentru ca ei să își dorească un viitor în România.

De Ziua Națională a Tineretului, fac un apel la clasa politică:

  • Să includă tinerii în procesele decizionale și în toate deciziile majore, inclusiv în Guvern. Introducerea unei cote de tineri pe liste la alegerile din 2024 sau asumarea unor decizii de reducere sau eliminare a pragurilor de vârstă pentru participare în alegeri sunt câteva dintre modalitățile prin care le putem arăta tinerilor că viitorul societății noastre depinde cu adevărat și de ei.
  • Să trateze cu seriozitate și asumare politicile publice dedicate tinerilor – în primul rând prin asigurarea unui cadru legislativ coerent, garantat prin viitoarele legi ale educației;
  • Să finalizeze procesul legislativ al noii Legi a tinerilor și adoptarea unei strategii naționale pentru tineret și a unui plan de implementare care să răspundă cu adevărat nevoilor lor;
  • Să asigure finanțarea necesară pentru educație și pentru dezvoltarea infrastructurii și activităților de tineret.

Mesajul meu pentru tineri este acela că au aliați și că pot schimba comunitățile lor și societatea, prin implicare. Îi încurajez pe tineri să lupte pentru viitorul pe care și-l doresc, chiar și atunci când alții nu cred că e posibil, și îi asigur că vor găsi aliați în toate sferele societății, pregătiți să îi susțină pentru ca acel viitor să devină realitate – aliați printre care mă număr și eu, și colegii mei, cadre didactice ale SNSPA.”


3 comments
  1. Remus, dacă ai fi tăcut filozof ai fi rămas!

  2. La cati analfabeti functionali avem, cred ca vârsta majoratului si a votului ar trebui sa creasca la, de exemplu 21 de ani (vârsta la care probabil viitoarele generatii vor termina liceul, in clasa pregatitoare se intra cu minim 6 ani impliniti mai nou!!, deci absolvirea liceului se va intampla dupa 14 ani – adica la cel putin 20 de ani !! )
    S-a gandit cineva la acest aspect ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acuză presiuni pe tema programelor școlare: S-au făcut presiuni indirecte în ultima vreme asupra comisiei și chiar asupra mea, să nu mă bag prea tare, pentru că manualele sunt deja făcute. Editurile au un interes foarte clar

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop a anunțat, în cadrul dezbaterii referitoare la programa de Limba și literatura română, organizată online de instituție joi, 11 decembrie, că editurile care se ocupă…
Vezi articolul
elev cu rucsac, elev plecare, elev protest, evaluarea nationala, incurcarea subiectelor la Evaluarea Națională

Elev de clasa a XII-a, despre BAC 2025: Sper să iau la toate materiile peste 9. Este, totuși, un examen foarte important pentru un elev și emoțiile există / Probele scrise încep marți, pe 10 iunie – calendarul primului Bacalaureat din timpul cursurilor

Un elev de clasa a XII-a a vorbit, pentru TVR Craiova, despre examenul național de Bacalaureat 2025 și a spus că se așteaptă să ia la toate materiile peste nota…
Vezi articolul

Școlile sunt obligate să publice online autorizația de securitate la incendiu și autorizația sanitară de funcționare și să anunțe dacă nu le dețin – ROFUIP 2024

Unitățile de învățământ preuniversitar trebuie să publice pe site-urile și rețelele de socializare proprii autorizația de securitate la incendiu pentru fiecare clădire de învățământ și autorizația sanitară de funcționare, se…
Vezi articolul

Părinții elevilor implicați în cazuri grave de violență, care refuză consilierea școlară, pot fi obligați prin hotărâre judecătorească – proiect al Ministerului Educației

Dacă elevii și/sau părinții/reprezentanții legali refuză participarea la ședințele de consiliere școlară, intervenție psihologică și psihoterapeutică, DGASPC și ISJ/ISMB pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească,…
Vezi articolul