Când începe un bebeluș să apuce jucăriile cu mâinile? Când ne jucăm de-a vânzătorii și care sunt primele concepte de matematică pe care le cunoaște un copil? Fizic, mental și emoțional, care sunt pragurile pe care le ating bebelușii pe cale să devină toddleri? Ministerul Educației are “ascuns” pe site-ul său un document care prezintă reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere, la 7 ani. Realizat de UNICEF, documentul este folositor pentru toți părinții, bunicii, educatorii, bonele sau orice persoană care are în grijă copii.
-
Vezi în articol cum se dezvoltă limbajul, ce jocuri de matematică și vocabular pot introduce părinții încă din faza de bebelușie și cum se construiește o bază emoțională stabilă în viața unui copil
Ministerul Educației ascunde pe site-ul său o resursă valoroasă pentru orice persoană care îngrijește și educă copii. Documentul “Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani” a fost aprobat în 2010 prin ordin de ministru al Educației, cu scopul de a “oferi un cadru comun de referință în abordarea integrată a copilului prin toate serviciile de sănătate, îngrijire, protecție și educație care îl deservesc”.
Cunoștințele elementare de matematică: când învață să numere, până la cât și jocuri de dezvoltare a gândirii logice
Joaca “La piață” și învățarea conceptelor de mărime, formă, greutate, lungime, volum
Dezvoltarea unui vocabular bogat
Cum susținem persistența copilului într-o activitate
Cum învățăm copiii să evite blamările, să-și gestioneze conflictele
Dezvoltarea socială: cum se comportă cu adulții și când încep De ce-urile?
Alimentația: alăptat la cerere, lichidele se introduc cu lingurița sau cana, nu cu biberonul
Documentul a fost realizat la inițiativa UNICEF, sub coordonarea unei echipe de experți de la Ministerul Educației, Universitatea din București și mai multe ONG-uri. Vezi aici metodologia de elaborare a studiului (pagina 6)
Pe scurt, info în ajutorul părinților:
-
“În primul an de viață, are loc o explozie sinaptică ce este susținută de interacțiunile cu cei care îl îngrjiesc”.
-
“ La 6 ani copilul are două treimi din creierul unui adult si are de 5-7 ori mai multe conexiuni între neuroni decât creierul unui copil de 18 luni sau al unui adult. Creierul unui copil de 6-7 ani are o imensă capacitate de a realiza mii și mii de conexiuni dendritice între neuroni. Acest potențial de dezvoltare se finalizează în jurul vârstei de 10-11 ani, când copilul pierde cam 80% din acest volum de conexiuni neuronale.”
-
“Copiii care prezintă un nivel înalt de anxietate cronică secretă cantități mari de hormoni ai stresului, cortizoli, care dăunează exercitării capacităților cognitive și funcționării sistemului imunitar”.
-
“Sugarii prematuri care au fost masați cu grijă de câteva ori în fiecare zi în spital sau au fost ținuți frecvent piele la piele cu mamele lor au crescut în greutate mai repede, iar la încheierea primului an de viață erau mai dezvoltați din punct de vedere mental și motor decât cei care nu au fost stimulați. Presiunea masajului stimulează o parte a nervului cranian care activează tractul gastrointestinal, stimulând producerea unor hormoni precum insulina. Cu cât este mai mare nivelul insulinei cu atît este mai eficientă absorbția hranei, iar copiii cresc mai repede.”
-
“Alăptarea îl protejează pe copil de boli, deoarece anticorpii mamei sunt transmiși prin lapte. Sugarii prematuri, care au fost hrăniți cu lapte provenit de la mamele lor, s-au dezvoltat mult mai bine decât cei care au fost hrăniți cu lapte formula”.
Etapele prezentate în document pregătesc părinții pentru modul în care se dezvoltă copiii, dar și pentru provocările psihice pe care cei mici le ridică, în dezvoltarea lor. Autorii subliniază că fiecare copil are propriul ritm de creștere, deci nu toți vor atinge indicatorii în intervalul de timp specificat în document. “Intervalul de timp este un cadru, un reper cu funcția de informare și nu are rolul de a constrânge cursul natural al dezvoltării unui copil”, se arată în studiu.
G4Media.ro
Ștefan Lefter
Mădălina Belu
C.I.
Alexandra Bogdan