De la poalele vârfului K2 din munții Karakoram – Pakistan – la bibliotecile din cartierele Bucureștiului, Ali Muhammad și Ibai Etxezarraga, un profesor pakistanez și un arhitect din Țara Bascilor duc mai departe o misiune de conservare a limbii lor, balti – dialect vorbit în nordul Pakistanului, și euskara – limbă vorbită în Țara Bascilor, regiune din Spania.
La parterul Bibliotecii „Dimitrie Cantemir” din centrul Bucureștiului, în sala dedicată copiilor și seniorilor, două siluete cu zâmbet cald își așază atent pe masa de prezentare două cărți-carusel, al căror design a fost inspirat de steagurile de rugăciune budiste. Sunt Ali Muhammad, directorul școlii din satul Askole, Pakistan, și Ibai Etxezarraga, arhitect și activist cultural din Țara Bascilor. Au venit la București cu un bagaj de povești, proiecte și cărți – dar mai ales cu idei care își propun să schimbe destine comunitare.
Biblioteca, între Karakorum și Bilbao
În Askole, ultimul sat de pe ruta către K2-8611m, al doilea cel mai înalt munte din lume, parte a regiunii himalayene, Ali coordonează o școală izolată, dar esențială. În timpul pandemiei, prin sprijinul Fundației Alex Găvan salariile a trei profesori au fost salvate într-o perioadă fără turiști, fără venituri. Acum, Ali visează mai departe: o bibliotecă vie în satul său, cu acces deschis pentru toți, nu doar pentru elevi.
Ibai vine dintr-un alt colț de lume marginalizat simbolic: Țara Bascilor. Nu e recunoscută oficial ca stat, dar cu o identitate culturală profundă, Ibai și colegii săi duc o luptă tăcută pentru salvarea limbii euskara din Țara Bascilor. Călătoriile lor culturale nu sunt turistice, ci pedagogice. Ei creează materiale educaționale în oglindă cu titlul „Numele corect”– în nepaleză și euskara (bască), în urdu (limba oficială a Pakistanului) și în balti, limba vorbită în satul lui Ali.
Sunt îngrijorați de starea limbii lor, având în vedere că în lume există aproximativ 7.200 de limbi, iar în fiecare an dispar în jur de 26 dintre ele. Aceasta înseamnă că atunci când ultimul vorbitor al unei limbi dispare, odată cu el pierd conștiința, tradițiile și cultura asociate, cât și un mod de a vedea lumea.„Când moare o limbă, nu pierzi doar cuvinte,” spune Ibai.
În cazul limbii euskara, o limbă pre-indoeuropeană cu doar 200.000 de vorbitori din cei 600.000 de basci, există temeri reale legate de pierderea acestei limbi native, chiar și în Țara Bascilor. Din acest motiv, ei au inițiat proiectul cărților, o diplomație culturală pe înțelesul copiilor care vizează conservarea și promovarea culturii basce și pakistaneze, dar și nepaleze. Momentan, proiectul a generat două produse educaționale – Țara Bascilor-Pakistan și Țara Bascilor-Nepal, folosite pentru predare și învățare în aceste comunități.
Citește pe G4Media.ro reportajul integral semnat de Alina Mihai
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Redacția
Mihai Peticilă
G4Media.ro