Rezidențiat 2026. Peste 1.500 de studenți la Medicină cer ministerelor Educației și Sănătății să anunțe până pe 22 noiembrie bibliografia și modul de desfășurare a concursului: „Nu vrem să aflăm în aprilie că se schimbă tot”

37.119 vizualizări
Foto: Angelo Brezoianu / Agerpres Foto
Studenții care vor absolvi Medicina în 2026, alături de colegi din promoțiile anterioare, au lansat o petiție semnată deja de peste 1.500 de persoane, prin care solicită Ministerului Sănătății să anunțe oficial, până la data de 22 noiembrie 2025, bibliografia și modalitatea de susținere a examenului de rezidențiat din trimestrul IV 2026. Semnatarii reclamă lipsa de transparență și de predictibilitate, în condițiile în care examenul ar urma să fie organizat pe patru subdomenii, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 44/2024.
  • Petiția este adresată rectorilor universităților membre ale Alianței G6 – UMF, ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrului Educației și Cercetării, Daniel David și președintelui Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, Alexandru Rafila.
  • Edupedu.ro a relatat pe larg la începutul anului că ordonanța care prevede reforma concursului de intrare în rezidențiat, OG 44/2024, se află în vigoare, deși există un proiect de lege ținut „la sertar” care urma să anuleze aceste noutăți. Proiectul a fost inițiat după discuții cu reprezentanții studenților și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila. Oficialul anunța în anul electoral 2024 că nu mai modifică rezidențiatul să fie pe patru subdomenii. Detalii aici

„Nu știm din ce, nu știm nici cum! Și vrem să știm! De preferat, cu minimum un an înainte!”, se arată în textul petiției publicate luni pe platforma Declic. Studenții invocă faptul că editura care publică setul de cărți folosit la rezidențiat din 2021, a început de câteva luni o campanie de lichidare de stoc, semn că ar urma publicarea unui nou set de volume, fără ca Ministerul Sănătății sau universitățile de medicină să fi anunțat oficial o schimbare. „Nu vrem să fim puși în situația în care, în aprilie 2026, să fim informați că vom avea o nouă bibliografie și că vom susține examenul pe 4 subdomenii. Cerem predictibilitate!”, mai spun semnatarii.

Prin această inițiativă, viitorii candidați cer două lucruri precise: stabilirea bibliografiei pentru examenul de rezidențiat 2026 și clarificarea modului de organizare – dacă va exista o bibliografie unică pentru tot domeniul Medicină sau subiecte și bibliografii diferite pentru fiecare subdomeniu. Chiar dacă legislația actuală prevede că tematica trebuie anunțată cu cel puțin șase luni înainte, studenții atrag atenția că „acest termen minim nu trebuie folosit ca termen standard”, cerând un interval dublu, de un an, pentru a se putea pregăti corect și echitabil.

OG nr. 44/2024, adoptată în august 2024 și aflată în vigoare, prevede că examenul de rezidențiat din trimestrul IV 2026 pentru domeniul Medicină va fi organizat pe patru subdomenii – specialități medicale, chirurgicale, paraclinice și de laborator, respectiv anestezie-terapie intensivă și medicină de urgență. Tot aceeași ordonanță introduce și subiecte unice la nivel național pentru examenul de medic specialist, elaborate de o comisie de coordonatori desemnată de ministrul Sănătății.

Proiectul de lege care aprobă OG 44/2024, cu modificări, a fost adoptat de Senat în forma care elimină împărțirea pe subdomenii și extinde termenul minim de anunțare a bibliografiei de la 6 la 12 luni. Documentul se află de aproape un an la Camera Deputaților, for decizional, dar cele două comisii cu rol de raportare – cea pentru sănătate și familie și cea pentru muncă și protecție socială – nu au emis până acum rapoartele necesare pentru adoptare.

„Predictibilitatea este absolut necesară pentru ca toți candidații la examen să aibă șanse maxime, indiferent dacă se descurcă sau nu să învețe rapid”, avertizează inițiatorii petiției.

Edupedu.ro a scris în ianuarie 2025 că OG 44/2024 aduce modificări importante în organizarea rezidențiatului, inclusiv o colaborare mai strânsă între Ministerul Sănătății și universitățile de medicină și eliminarea pragului de 75% pentru organizarea rezidențiatului pe post, prevăzut anterior în OG 18/2009.

Citește și:
Admiterea la rezidențiat 2026 va fi organizată pe patru subdomenii pentru medicină și vor fi subiecte unice la nivel național pentru medicii specialiști / Curriculumul trece la direcțiile de pregătire din universități
OFICIAL Regulile pentru proba scrisă de la Rezidențiat 2025. Examenul de intrare în stagiul de pregătire al medicilor și farmaciștilor are loc pe 16 noiembrie / Ce trebuie să conțină dosarul de înscriere
Medicii rezidenți care devin specialiști în 2025 se pot angaja în spitale, după ce ordonanța „trenuleț” care bloca inițial angajarea a fost modificată prin OUG – document
PROIECT 5.600 de locuri la Rezidențiat 2025 scoase la concurs de Guvern pentru absolvenții facultăților de medicină, farmacie și medicină dentară – cu 200 mai mult decât numărul aprobat în 2024
E nevoie de o reformă a rezidențiatului pentru „a angaja oameni cu vocație”, spune ministrul Sănătății: E foarte greu dacă nu ai îndemânare să faci chirurgie, doar pentru că media ta nu ți-a permis altă specializare


3 comments
  1. Vi s-a urat cu binele, in loc sa va bucurati de vacanta prelungita😂
    Indiferent cand aflati tot acelasi timp il are toata lumea si o sa fie acelasi Gauss doar ca cu punctaje mai mici.
    Eu dau acum intr-o luna si mi-as fi dorit “probleme” de genul

  2. Comentariu de la GPT-5

    Examenul de rezidențiat din România este, în forma sa actuală, o probă de memorie factuală, concentrată pe itemi cu răspuns unic. Acest model, conceput într-o epocă pre-digitală, nu mai corespunde nevoilor medicinei moderne, unde accesul la cunoștințe este instantaneu, iar competențele esențiale sunt gândirea critică, raționamentul clinic și utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale.

    1. Problemele actuale
    • Supra-accentul pe memorare: testul verifică volumul de informații reținute, nu capacitatea de aplicare clinică.
    • Lipsa evaluării competențelor clinice reale: nu se evaluează empatia, gândirea diagnostică, abilitățile practice sau colaborarea interdisciplinară.
    • Nealinierea cu noile paradigme AI: medicul de mâine trebuie să știe să lucreze cu AI, nu împotriva ei.

    2. Tendințe internaționale

    Sisteme moderne de evaluare (în Canada, Marea Britanie, Olanda, SUA) includ:
    • OSCE (Objective Structured Clinical Examination): evaluare standardizată a competențelor clinice și de comunicare.
    • CBME (Competency-Based Medical Education): evaluarea progresivă a competențelor, nu doar la un moment fix.
    • Probele de raționament clinic asistat de AI: cazuri simulate în care candidatul utilizează un instrument AI pentru a decide diagnostic și tratament, fiind evaluată judecata umană asupra sugestiilor algoritmului.

    3. Modelul propus pentru România

    Etapa I – Evaluare cognitivă adaptativă (AI-assisted MCQ):
    Un test online cu dificultate adaptativă, unde AI ajustează complexitatea întrebărilor în funcție de performanță. Ar evalua cunoștințele de bază și abilitatea de aplicare.

    Etapa II – Simulare clinică digitală:
    Cazuri clinice interactive pe platforme simulate (de tip Body Interact sau Firecracker), unde candidatul ia decizii diagnostice și terapeutice. AI poate analiza traseul raționamentului și timpii de reacție.

    Etapa III – OSCE național cu componentă digitală:
    Stații de evaluare standardizate (comunicare, urgență, consiliere, proceduri), completate cu analiza datelor clinice generate de AI.

    Etapa IV – Portofoliu digital personal:
    Fiecare candidat își documentează experiența practică și competențele dobândite în facultate (proiecte, activități clinice, cercetare, stagii internaționale), verificabile prin blockchain educațional.

    4. Beneficiile sistemului mixt
    • Încurajează învățarea aplicativă și reflexivă, nu doar acumularea de informații.
    • Crește transparența și echitatea evaluării prin automatizarea corectării.
    • Integrează alfabetizarea digitală și AI literacy ca parte din competențele esențiale ale medicului modern.
    • Creează o bază de date longitudinală a performanțelor studenților și medicilor tineri.

    Concluzie

    Examenul de rezidențiat ar trebui transformat dintr-un filtru rigid într-un ecosistem de evaluare continuă, bazat pe competențe reale și gândire critică. Inteligența artificială nu este un pericol, ci un aliat: dacă este folosită pentru evaluare personalizată și simulare clinică, poate transforma examenul într-un proces formativ, nu doar selectiv.”

  3. Dorim să știm bibliografia până la data de 22 noiembrie 2025 pentru o mai bună organizare și eficientă in rezultatele examenului!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Clasamentul internațional QS după domenii de studiu – 2024: Mai puține universități românești prezente, cu mai puține apariții  față de anul trecut / Cluj-Napoca și București – singurele orașe universitare românești reprezentate / Absență pe linie la Educație, Administrație, Drept sau Comunicare

Doar șapte universități românești sunt prezente în ediția din acest an a clasamentului internațional Quacquarelli Symonds după domenii de studiu, publicată miercuri, iar primele două – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca…
Vezi articolul

VIDEO Cu ce se mândresc universitățile românești în fața studenților străini: Promovare cu promisiuni de “educație de vârf, creștere personală, costuri mici și experiență de milioane”, în facultăți precum cea unde a învățat Kovesi / Plus „unele” apariții în rankinguri internaționale

Studenții internaționali sunt ademeniți către universitățile românești printr-un clip de promovare, lansat miercuri, ce promite studii la facultăți precum cea unde a învățat șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acces…
Vezi articolul

EXCLUSIV Scrisoarea unui matematician din conducerea instituției-cheie în identificarea plagiatelor, către ministrul Ligia Deca: Toți membrii CNATDCU să aibă acces la verificarea oricărei teze de doctorat printr-un program anti-plagiat. Altfel, ce rost mai are Consiliul ce respinge tezele slabe științific, dar care pe cele aflate în situația de hoție nu le poate respinge fiindcă nu află de furt

Unul dintre oamenii de știință din conducerea instituției-cheie în analizarea plagiatelor din doctorate, matematicianul Vasile Brînzănescu, îi cere oficial ministrului Ligia Deca să modifice regulamentul CNATDCU, astfel încât toți experții…
Vezi articolul

UPDATE Solidarizare fără precedent a Facultăților de Drept de la Cluj, Iași, Sibiu, Timișoara și Craiova cu decizia Universității din București de a-i exmatricula pe cei 45 de studenți „care au fraudat mai multe examene”

Gest de solidarizare fără precedent făcut de Facultățile de Drept din trei mari centre universitare, cu decizia de astăzi a Universității din București de a exmatricula 45 de studenți de…
Vezi articolul

Noul clasament „oficial” al universităților românești, făcut pe repede înainte. Metodologia e în consultare publică până pe 14 aprilie, pe 15 aprilie metarankingul trebuie finalizat

Ministerul Educației a pus în consultare proiectul de Metodologie pentru un nou metaranking național (ediția pentru anul 2023), clasament anual al universităților românești, folosit în finanțarea cercetării în aceste instituții.…
Vezi articolul

Studenții acuză Guvernul Bolojan că pune în pericol Casele de cultură ale studenților: proiectul de OUG care transferă Complexul Cultural Sportiv Studențesc Tei în subordinea Agenției naționale pentru sport „oferă cadrul de preluare a acestor instituții de către autorități locale care, de-a lungul ultimilor ani, au manifestat o lipsă de interes”

Alianța Organizațiilor Studențești din România se declară îngrijorată față de viitorul spațiilor Caselor de cultură ale studenților și „condamnă lipsa de rigurozitate în acest sens a cadrului legislativ propus prin…
Vezi articolul