România a integrat în școlile sale un număr limitat de elevi refugiați din Ucraina în urma războiului declanșat de Rusia, comparativ cu alte țări din Centrul și Estul Europei, iar aici elevii ucraineni au avut un număr considerabil de bariere pe care să le depășească, pe lângă bariera majoră a limbii, potrivit datelor agregate într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). România declară măsuri pentru a-i ajuta să depășească această barieră structurală, dar nu și pentru a-i sprijini în fața altor obstacole, precum lipsa resurselor de învățare.
Cel mai recent raport “Education at a Glance” realizat de OCDE, analiză publicață marți, include un capitol dedicat situației elevilor refugiați din Ucraina, iar informații despre ei apar și la analizele de țară din raport.
În cazul României, acesta menționează că în România au fost integrați, în anul școlar 2022-2023, 1.700 de elevi ucraineni la nivelul școlii primare și circa 1.500 la nivelul învățământului secundar, cei mai mulți în gimnaziu. Sunt menționate și centrele educaționale organizate în unele orașe din țară, dedicate copiilor refugiați din Ucraina, în urma colaborării dintre administrațiile locale, școli și ONG-uri.
Raportul descrie sintetic sprijinul oferit de țările membre refugiaților ucraineni de vârstă școlară și trimite la situația detaliată la o altă analiză dedicată subiectului, bazată pe un studiu desfășurat la începutul anului 2023 și publicată în vara acestui an. Studiul, bazat pe datele raportate de țările incluse, descrie în amănunt ce au făcut de ele pentru integrarea refugiaților ucraineni.
Ce spune acesta despre România?
Potrivit studiului citat, studiu “privind asigurarea învățării continue pentru elevii ucraineni refugiați”, România a luat o serie substanțială de măsuri pentru a-i integra pe elevi și pentru a-i ajuta să depășească principala barieră – cea a limbii. Însă din datele raportului reiese că a luat puține măsuri pentru a-i ajuta să depășească alte bariere. Iar în țară au ajuns să se integreze un număr mic de elevi din Ucraina, începând cu cei de vârstă preșcolară – reprezentând în medie o treime din totalul copiilor refugiați – și terminând cu cei de liceu.
Astfel, cu cei 1713 elevi raportați la nivelul școlii primare și 1471 de elevi la nivelul gimnaziului, România a integrat în școli printre cei mai puțini elevi ucraineni refugiați, la nivelul regiunii – mai puțini decât țări considerabil mai mici, precum Estonia, Lituania sau Ungaria și mult mai puțini decât în principala țară-gazdă din Europa Centrală și de Est, Polonia.
La nivel preșcolar, România raportează, pentru anul 2022-2023, o creștere semnificativă față de anul anterior – de la 999 de elevi încadrați în grădinițe în anul precedent la 1.729. Numărul este, însă, mic, similar cu cel din țări precum Estonia sau Letonia, dar mult inferior celui din Polonia, țară care raportează cei mai mulți elevi ucraineni încadrați în grădinițe.
România raportează toate formele de integrare în școală – de la clase pregătitoare, organizate în vederea includerii elevilor ucraineni în clase cu studenți români, la programe dedicate și la integrarea în clase normale.
Pe de altă parte, este una dintre singurele două țări incluse în raport (pe lângă Finlanda) care bifează toate barierele structurale de care se pot lovi elevii ucraineni, în toate cele trei cicluri de învățământ – primar, gimnaziu și liceu: bariera impusă de lipsa resurselor materiale/spațiului, bariera de limbă, lipsa obligativității școlarizării, lipsa de personal didactic.
În același timp, România bifează doar două dintre barierele încadrate drept personale pe care le întâmpină refugiații – preocuparea față de recunoașterea studiilor/competențelor și intenția de întoarcere în țară. Țara nu declară nicio problemă în ceea ce privește accesul la informații despre înscrierea în școală sau integrarea familiilor ucrainene.
Măsuri pentru depășirea barierelor
Potrivit raportului OCDE citat, România spune că a luat trei dintre cele patru măsuri-cheie pentru a-i ajuta pe elevii ucraineni să depășească bariera de limbă: crearea de materiale educaționale în limba ucraineană/bilingve, cursuri de limbă, recrutarea de personal vorbitor de limba ucraineană. Măsura pe care nu o bifează: clase temporare de primire a elevilor ucraineni.
Pe de altă parte, măsurile sunt limitate în efortul de depășire altor bariere structurale: lipsa profesorilor, a spațiului sau a resurselor materiale. Mai precis, România declară că, pentru aceasta, a creat clase temporare, dar nu bifează alte măsuri-cheie, precum recrutarea de personal care să asiste profesorii, recrutarea de profesori sau stabilirea de școli doar pentru ucraineni. Dintre țările incluse în raport, doar România și Germania bifează o singură măsură la acest capitol.
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Matei Pop
Rainer Ohliger and Raphaela Schweiger
