„România are decalaje importante față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, în domeniul cercetării și inovării, din cauza subfinațării cronice din ultimele 3 decenii”, atrage atenția Asociația Ad Astra, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului cercetării și inovării, Ioan Boloș

Lipsa fondurilor alocate cercetării, a reformelor în domeniul științific au dus „la un adevărat exod al unora dintre cei mai capabili oameni din țară”, atrage atenția Asociația Ad Astra a cercetătorilor români, într-o scrisoare deschisă.

În ultimele 3 decenii, „cercetarea din România suferă profund din cauza subfinanțării cronice, a lipsei de predictibilitate a finanțării, precum și din lipsa unor reforme profunde, măsuri mult așteptate de comunitatea științifică, dar care, până în acest moment, nu s-au concretizat”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației către ministrul cercetării, inovației și digitalizării, Ioan Boloș, numit în funcție pe 28 ianuarie anul acesta.

Asociația atrage atenția că mulți cercetători au plecat din țară, iar comunitatea științifică are de suferit din cauza lipse de reformă și a finanțării în cercetare. România are decalaje importante față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, inclusiv din rândul țărilor vecine în domeniul cercetării și inovării.

Redăm mai jos scrisoarea integrală:

Stimate domnule Ministru Ioan-Marcel Boloș,

„Vă adresăm prezenta scrisoare pentru a vă semnala o serie de deficiențe și măsuri urgente care, în viziunea noastră, ar fi vitale pentru a sprijini relansarea cercetării în România – un scop pe care, suntem siguri, îl avem cu toții în comun.

După cum probabil știți, de peste trei decenii, cercetarea din România suferă profund din cauza subfinanțării cronice, a lipsei de predictibilitate a finanțării, precum și din lipsa unor reforme profunde, măsuri mult așteptate de comunitatea științifică, dar care, până în acest moment, nu s-au concretizat. Lipsa unor asemenea reforme a dus fie la demotivarea cercetătorilor competenți, fie la orientarea spre un cadru mai ofertant din străinătate, în prezent asistând la un adevărat exod al unora dintre cei mai capabili oameni din țara. Acest lucru a dus, din păcate, la înregistrarea în domeniul cercetării și inovării a unor decalaje importante față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, inclusiv din rândul țărilor vecine. Asociația Ad Astra a propus, de-a lungul anilor, numeroase măsuri și obiective strategice de stimulare a cercetării pe termen mediu și lung, printre acestea numărând-se și Pactul Național pentru Cercetare, pact asumat de majoritatea universităților de prestigiu din România, de anumite organizații importante, precum și de o serie de partide politice, inclusiv partidul din care dumneavoastră faceți parte. 

Asociația Ad Astra a urmărit cu interes și preocupare declarațiile de presă în care se menționează intenția de a orienta mai mult cercetarea către transfer tehnologic. Ținem să subliniem, încă o dată, că cercetarea nu se poate baza pe transfer tehnologic, transferul tehnologic fiind un proces prin care se exploatează unele rezultate ale activității de cercetare. Chiar dacă este important să crească transferul tehnologic al rezultatelor cercetării, este la fel de important să fie menținut echilibrul dintre finanțarea cercetării fundamentale și a cercetării aplicative, pentru că nu poate exista un sistem performant de cercetare aplicativă fără o bază solidă de cercetare fundamentală.

În același timp, comunitatea științifică din țară și din diaspora dorește o transparentizare a mecanismului de finanțare competițională care să ducă la o funcționare normală și predictibilă. De pildă, și foarte important, vă solicităm să faceți diligențele necesare pentru a ajunge, în sfârșit, la o predictibilitate a calendarului competițiilor de cercetare. Este vital ca acestea să fie anunțate din timp și, pe cât posibil, ca datele lor să se mențină aceleași, de la un an la altul. Credem că este foarte important ca toate organismele finanțatoare să aibă un board constituit din cercetători cu bună reputație internațională, iar periodic (o dată la 3 ani), toate organismele finanțatoare să publice liste cu evaluatorii folosiți. 

Reamintim faptul că există deja o listă cu măsuri, care reprezintă reforme de substanță și pe care România este obligată să le îndeplinească în anumite termene sub sancțiunea pierderii unor fonduri vitale pentru cercetare. Acestea se regăsesc foarte bine stipulate în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) la capitolul 9, de la punctul 270 până la punctul 287. 

Ca urmare, ținem să subliniem următoarele aspecte principale, aspecte pe care sperăm să le luați în considerare cu prioritate maximă, și anume:

1. În continuare nu avem adoptate Strategia Națională CDI pe 2021-2027 și nici Strategia Națională de Specializare Inteligentă (lipsa HG-ului aferent, dovedește clar acest lucru) care trebuiau să fie gata de peste un an. 

2. Nu există încă Planul Național de CDI 4 (PN4). Ca o consecință a faptului ca nu există PN4, în anul 2022 este foarte probabil că nu se va mai putea lansa nicio competiție de tip TE, PCE, PD, PED, sau de premiere a articolelor. Prin această scrisoare deschisă, am dori să vă reamintim cât este de important ca o fracțiune bine definită din bugetul cercetării să fie, totuși, distribuită previzibil și transparent prin competiții similare celor organizate la nivel european.

3. În cadrul PNRR este prevăzută lansarea competiției de atragere a 100 de cercetători de excelență din diaspora. Asociația Ad Astra încă așteaptă cu nerăbdare dezbaterea publică a pachetului de informații al acestei competiții foarte importante pentru relansarea cercetării. Ținem să menționăm că neîncadrarea în termen pentru această competiție duce automat la pierderea de fonduri alocate cercetării prin PNRR.

4. Dorim să știm care este stadiul mecanismului PSF (Policy Support Facility) și care este calendarul stabilit în continuare. Din păcate, raportul PSF inițial al experților scoate în evidență concluzii mai mult decât îngrijorătoare despre starea sistemului CDI din România. În acest raport, se evidențiază o serie de disfuncționalități majore care trebuie remediate cât mai urgent. 

5. Într-unul dintre interviurile pe care le-ați acordat recent, ați avut amabilitatea de a menționa câteva dintre prioritățile pe care le considerați pentru sistemul de cercetare. În acest sens, am dori să ne oferiți câteva detalii despre modul în care se dorește înființarea Institutului de Genomică și a Institutului de Nanotehnologii și Robotică, și dacă există deja o fundamentare științifică și tehnică obiectivă pentru înființarea acestor institute.

Dorim pe această cale sa vă invităm la o întrunire cu membrii comunității științifice Ad Astra pentru a putea, eventual, găsi împreună soluții viabile la problemele mai sus menționate”, mai subliniază Asociația Ad Astra.