România are 105.000 de tineri care au ieșit din școală, dar nu au un loc de muncă, „înregistrați oficial în bazele de date ale statului (circa un sfert din numărul total estimat)”, potrivit unui comunicat emis luni de europarlamentarul USR-Plus/Renew Europe Cristian Ghinea. Acesta arată că numai 15.000 dintre tinerii din această categorie (NEETs) și-au găsit un loc de muncă. Ghinea citează date oficiale transmise de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) la solicitarea platformei USR-Plus „O Țară ca Afară”.
- Potrvit europarlamentarului, valorile reale estimate sunt mult mai mari decât cele oficiale, deoarece „statisticile din țară arată că sunt undeva între 300.000 (estimare vagă a MFE, într-un document oficial de anul trecut) și 400.000 – singura evaluare oficială existentă, cu 5-6 ani în urmă”.
Comunicatul arată că această situație se înregistrează la 5 ani de la lansarea Programului Operațional Capital Uman (POCU) și în pofida celor „peste 600 milioane de euro fonduri UE dedicate tinerilor NEETs”.
Potrivit datelor obținute de la ANOFM de sursa citată, în total au fost 6 proiecte ANOFM, dintre care unul țintea identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date a ANOFM, în vederea profilării și angajării, și cinci destinate stimulării angajării tinerilor NEETs. Rezultatele:
- au fost identificați circa 118.000 tineri NEETs (59% din cei vizați), dintre care au fost înscriși în baza de date ANOFM circa 105.000 (66% din numărul vizat).
- În alte categorii de proiecte au beneficiat de servicii de sprijin peste 20.000 de tineri, dintre care s-au angajat și au beneficiat de prime/subvenții 14.700 de tineri NEETs (37% din ținta totală).
- Au beneficiat de programe de ucenicie și stagii 798 de tineri, dintre care s-au angajat 265 (23.7% din numărul vizat).
- Până la finalul lui 2019, media de angajare a tinerilor NEETs pe cele cinci proiecte era de 37% din țintele asumate.
Printre cauzele rezultatelor slabe ale statului în rezolvarea acestei probleme, europarlamentarul menționează:
- „Cerințe absurde birocratice, lipsa de colaborare între instituții și lipsa unor metode personalizate de lucru „în teren””.
Comunicatul notează că „progresele parțiale recente sunt obținute pe baza unei metode concepute în 2016 și aplicate ulterior de către ANOFM. Pe scurt, vorbim despre abordare personalizată, deplasarea funcționarilor „pe teren” unde pot afla direct care este situația: primării, biserici, școli. ”
Este citat și eurodeputatul USR PLUS Vlad Botoș, potrivit căruia:
- „Vorbim despre o categorie de tineri extrem de dificilă, greu de activat pe piața muncii. Numai cei care lucrează efectiv pe teren pot ajunge la ei. Este absolut necesar să schimbăm modul de abordare pentru următoarele programe cu fonduri UE post 2021”.
Platforma „O țară ca afară” publică o analiză în care face o serie de recomandări, printre care:
- prioritizarea „măsurilor de prevenție – cum procedăm preventiv astfel ca tinerii să nu ajungă în categoria NEETs;
- formarea de competențe și intervenții active pe piața muncii – care pot fi realizate cu informații reale din teren numai printr-o colaborare între instituțiile publice – școli/ANOFM (prin ramurile locale)/primării și ONG-uri, firme de plasare de forță de muncă, angajatori.”
Citește și:
- Cum ratează România fondurile pentru sprijinirea tinerilor care nici nu învață, nici nu muncesc / 2 milioane de euro investiți în 4 ani, din aproape jumătate de miliard disponibili – raport CE
- De ce nu poate România să afle ce-i fac absolvenții? Consiliul de Prognoză a Învățământului Superior: Eforturile s-au blocat în 2018 / Ministerul Educației nu are acces la datele privind salariații
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
Redacția
