România cheltuie pentru Cercetare de 14 ori mai puțin față de media Uniunii Europene

Sistemul de Cercetare și Inovare românesc este într-o subfinațare cronică, notează cel mai recent raport RIO pe această temă, elaborat de Comisia Europeană. Romania aloca cea mai mică cheltuială per capita în domeniul cercetării și dezvoltării. Singura creștere din domeniu este implicarea mediului privat în aceste activități. Cercetările finanțate de companii au urcat de la 0,13% din PIB în 2014, la 0,18% din PIB în 2015.

În mod paradoxal, atitudinea politicilor publice în cheltuirea banilor pentru Cercetare este contrară chiar Strategiei Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare 2014-2020, adoptată pe 21 octombrie 2014, care a stabilit alocări de 2% din PIB pentru cheltuielile de Cercetare și Dezvoltare (1% fonduri publice, plus 1% private) până în 2020.

Institutul Național de Statistică a publicat vineri cheltuielile pentru activitatea de Cercetare-Dezvoltare. Totalul cheltuielilor, atât din fonduri publice cât și cele private, a atins în 2017 abia 0,5% din PIB (0,21% din mediul public și 0,28% din mediul privat). Ca sumă nominală, valoarea acestor cheltuieli a fost de 4,3 miliarde de lei, deci mai puțin de un miliard de euro, din care Guvernul a contribuit cu doar 1,55 miliarde, restul banilor provenind din sectorul privat (întreprinderi, ONG-uri, universități, finanțare externă).

La 31 decembrie 2017 lucrau în activitatea de cercetare‐dezvoltare 44.801 persoane, iar numărul cercetătorilor este cotat la doar un sfert din media Uniunii Europene. După nivelul de pregătire profesională, 38.125 aveau studii superioare (85,1% din total), iar 6.676 aveau alt nivel de pregătire, exclusiv superioară (14,9%). Aveau studii doctorale şi postdoctorale 18.916 de persoane, în creştere ușoară faţă de anul 2016, mai notează INS.

Unde e România față de Europa în Cercetare-Inovare-Dezvoltare

România este un inovator modest, potrivit European Innovation Scoreboard 2018. Performanța în acest domeniu a scăzut constant față de anul 2010. Dacă în 2010 performanța României în domeniul Inovării era de 47 de puncte față de media Uniunii Europene, în 2017 aceasta a scăzut la 33 de punte față de acel moment, față de performanța UE din 2010. Uniunea nu a stat pe loc, iar dacă e să comparăm România Inovatoare 2017 cu Europa Inovatoare 2017, atunci scorul este de 100 la 31, deci un decalaj și mai mare.

Ce a luat în calcul Indicele Inovației

Absolvenții de doctorat noi erau, ca număr, la fel ca media UE în 2010, adică România obținea la acest capitol 100 de punte. Dacă e să comparăm situația din 2017 cu cea de atunci, numărul acestora a scăzut la mai mult de jumătate (49,9 puncte). Dacă ne comparăm însă cu performanța UE din 2017, atunci suntem și mai jos – doar 35,8 puncte.

Populația cu studii superioare, este un indicator care a rămas oarecum constant. Degradarea s-a produs însă la capitolul învățare pe tot parcursul vieții, unde aveam 3,1 puncte în 2010, raportat la UE. În 2017 avem ZERO puncte în comparația cu UE 2010, la fel și dacă ne comparăm cu situația UE 2017.

Atractivitatea sistemului de cercetare a crescut ușor, dar cheltuiala cu cercetarea în domeniul public a scăzut dramatic, de la 27,4 puncte comparativ cu UE 2010, la 9,7 puncte în 2017 comparati cu EU 2010 și la 10,1 puncte comparativ cu UE 2017.

Care erau planurile pentru Cercetarea românească în 2014

În Strategia Națională pentru Cercetare și Dezvoltare 2014-2020, un întreg capitol este consacrat viitorului, planurilor și prognozelor. Autorii scriau în 2014 că ”în 2020, România va deveni competitivă la nivel regional şi global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetăţeni.”

”Creativitatea, potenţată în toate fazele şi formele educaţiei, activează antreprenoriatul bazat pe inovare. Exemplele de succes antreprenorial generează modele credibile, care susţin formarea unei culturi a inovării şi, în cele din urmă, dezvoltarea unei societăţi pentru care inovarea devine principalul factor de creştere a competitivităţii, transformându-se într-un stil de viaţă,” mai scrie în Strategia încă în vigoare.

FOTO: pixabay.com