Aproape o treime dintre utilizatorii de Internet cu vârste între 16 și 74 de ani din Uniunea Europeană au apelat, în 2023, la cursuri online sau au folosit materiale online de învățare, în creștere față de 2022, potrivit Eurostat. În România, procentul este mult mai mic și plasează țara pe ultimul loc în UE la acest capitol: doar 1 din 10 români utilizatori de Internet au spus că au folosit acest mediu pentru cursuri sau materiale de învățare în 2023.
Astfel, potrivit datelor Eurostat, doar 9,2% dintre utilizatorii românii cu vârste între 16 și 74 de ani au spus, în 2023, că au apelat la cursuri online sau materiale online de învățare în ultimele 3 luni ce au precedat participarea la sondajul european. Participarea la educația online este în creștere cu puțin peste 1 punct procentual față de 2022 când 7,8% dintre români declarau acest lucru.
România a scăzut abrupt pe ultimul loc în 2020, după ce, în 2019, se situa pe locul 23 dintr-un total de 31 de țări europene luate în calcul – depășind țări precum Slovenia, Republica Cehă, Cipru, Polonia, Ungaria, Grecia și Bulgaria.
- Dacă în 2019 circa 14,,3% dintre utilizatorii români din segmentul menționat spuneau că au apelat la cursuri online și materiale online de educare, în 2020, primul an de pandemie, procentul a scăzut la 8% iar de atunci nivelul maxim aatins a fost de 10,3% în 2021.
2023: Situația în celelalte țări europene
Potrivit datelor publicate acum de Eurostat, România se menține pe ultimul loc în UE, la distanță considerabilă de celelalte țări din coada plutonului: Cipru (16%), Bulgaria și Grecia (ambele cu 17%), Polonia (18%). De notată că și Grecia, și Cipru au înregistrat scăderi semnificative (12% Grecia, -5% Cipru) față de 2022, pe când celelalte au crescut.
La polul opus, cel mai mare procent al utilizatori de Internet care au apelat la cursuri online sau materiale online de învățare s-a înregistrat în Olanda (54%), urmată de Finlanda (53%), Suedia (48%), Spania (47%) și Estonia (45%).
Iar media europeană a fost de 30%, în creștere de la 28% în 2022 – creștere de două puncte procentuale, mai mult decât cea înregistrată în România.
Dar unele țări au avut o creștere mult mai semnificativă, potrivit statisticii europene: 12 puncte procentuale în Olanda, 7 puncte procentuale în Suedia, 5 puncte procentuale în Malta, Estonia și Croația.
Foto © Vadym Pastukh | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
6 comments
Câte cursuri on-line aveți că așa vă mai place să ne purtați pe drumuri…..
foarte bine! educatia online e zero pt. pai, nu am blamat deajuns acestvtip fe educatie? ea a fost un truc necesat in timpul pandemiei. suntem cretini?
asa e pb noastră , ca nu stam fiecare Intr o cutiuța in fața unui ecran?
invățarea este un proces social , un proces emoțional și la urma unul cognitiv bazat pe cele doua anterioare. cele doua care tind la zero in cazul izolării pe motiv de online
S a constatat in toata lumea ca perioada online a adus grave prejudicii la toate varsteleîn martie de educație .
probabil ca cineva are de vandut softuri și ecrane , ori in invățarea face tot face , aste sunt mult mai puțin necesare.
In urma predarii online am asa: 8 copii din 4 clase au ochelari acum, toti colegii mei profesori au ochelari, in afara de 2, desi sunt pana in 50 de ani. 2 colegi de 40 si 44 de ani s-au operat de glaucom si 4 de cararacta. 6 colegi s-au operat de hernie de disc si 9 avem scolioza. Marea majoritate suferim de scaderea imunitatii sau luam vitamina D si acum. Elevii se inbolnavesc pe banda rulanta rapid.
n am mai contorizat și efectele asupra sănătății că mă apucă nervii.
medicii de fam au constatat deformări ale coloanei , obezitate , miopie accelerată , uscăciunea ochilor, tendințe de izolare , stima de sine scăzută , anemie , deficit de vitamina d (așa cum ați spus) , atrofie musculara .
nu mai zic de dependenta de rețele sociale , comportament la limita normalului , dependenta de jocuri online , de păcănele online de pornografie de cumpărături online , de tot ce e la *la un click * distanta .
pentru că asta se vrea , sa devi consumator de *online* .
Arabela si e doar inceputul pentru ca vad ca se incurajeaza aceste practici: cad doi fulgi in loc de unul, ore online, bate vantu’ cu 20 la ora, ore online, se aglomereaza UPU, ore online. Pot intelege chestiuni scurte si urgente care se pot rezolva online si care scutesc din timp si efort, cum ar fi: Sedinte, raportari, instiintari pe Whatsapp etc. Nu si faptul de a petrece juma’ de zi cu ochii in ecrane pentru a face un proces de educatie. Educatia nu se face online. Educatia se face cu pixul in mana si ascultand explicatiile profesorului. Pe care ei vor sa-l inlocuiasca ba cu ChatGpt, ba cu srilankezi, ba cu un monitor impersonal. Sunt vremuri foarte grele mai ales financiar, nu mai are nimeni nici timpul, nici banii sa faca invatamant online. E de noaptea mintii. Tarile civilizate revin la invatamantul clasic tot mai mult, vazand consecintele predarii in pandemie. Si acestea sunt DE-ZAS-TRU-OA-SE.