Procentul liber-profesioniștilor în rândul populației tinere (15-29 de ani) active pe piața muncii, în România, este printre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene, dar, în același timp, țara înregistrează și una dintre cele mai mari scăderi a acestui procent în ultimii ani, potrivit celui mai nou raport privind situația tinerilor din UE. Același raport semnalează, totodată, că România este printre puținele țări, preponderent est- și sud-europene, care nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală.
Raportul citat arată că România este pe locul 7 în UE din punct de vedere al tinerilor care se declarau liber-profesioniști în 2023: 8,8%. Între timp, ultimele date Eurostat arată o ușoară îmbunătățire a situației în 2024 – 9,1%.
Procentele sunt, însă, considerabil mai mici decât în 2019, când 10,6% dintre tineri – cu 1,5 puncte procentuale mai mult decât anul trecut – se declarau liber-profesioniști.
Comparativ, o asemenea scădere, între 2019 și 2023, s-a mai înregistrat doar în Cipru și Grecia, potrivit raportului CE menționat.
- Acesta face trimitere la un Eurobarometru din 2023 care arată că, la nivel UE, dintre motivele care îi determină pe oameni să aleagă această cale pe piața muncii, cele mai importante țin de stil de viață, nu de profitabilitate: independența, condiții de lucru flexibile, respectiv sentimentul de împlinire. În același timp, preocupările financiare reprezintă principalul motiv pentru tinerii care optează să nu deschidă propria afacere, un alt factor important, din acest punct de vedere, fiind lipsa competențelor.
Documentul citat arată că cele mai multe state europene – două treimi dintre acestea – au stabilit măsuri de întărire a acestor competențe pentru antreprenoriat prin învățare nonformală. Nu este, însă, cazul României, unde nu există astfel de măsuri – situație care se mai întâlnește în câteva țări central și est-europene (Polonia, Ungaria, Croația), sau din sudul Europei (Italia, Grecia), dar și în părți din Belgia.