România se remarcă printre țările europene cu cea mai mare pondere a tinerilor care cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele digitale pentru a identifica dezinformările. Dar tot România este țara europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care au competențe digitale slabe sau foarte slabe și printre țările unde tinerii apelează cel mai puțin la internet pentru activități precum căutarea unui loc de muncă, relevă recentul raport al Comisiei Europene privind situația tinerilor de pe continent.
- Și tot România este singura țară din UE – și printre foarte puținele din întreaga Europă – unde Comisia arăta în 2023 că nu există măsuri care să susțină o strategie națională de alfabetizare media sau în privința siguranței online. Semnalul european era tras chiar în septembrie 2023, luna în care în România intra în vigoare noua Lege a învățământului preuniversitar, lege care includea o singură mențiune pentru educația media – în „Lista definițiilor termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul legii”.
Raportul agregă o serie de date statistice privind tineretul culese pe parcursul ultimilor ani, iar în cazul României acestea semnalează contraste semnificative.
Pe de o parte, analiza Comisiei arată că România figurează drept a doua țară din UE, după Bulgaria, din punct de vedere al ponderii tinerilor de 16-29 de ani care au competenței digitale avansate (circa 15%). Totodată, este țara cu cea mai mare pondere – peste 50% – a tinerilor cu competențe digitale reduse sau foarte reduse, cu cel puțin 10 puncte procentuale peste următoarele țări cu pondere mare a acestor tineri, precum Bulgaria, Italia sau Germania, conform datelor Eurostat aferente anului 2023.
Această lipsă de competențe nu se reflectă, însă, în nivelul încrederii generale a tinerilor în capacitatea lor de a face față dezinformării.
În general, la nivel UE, tinerii de 15-30 de ani cred că educația lor i-a echipat cu competențele digitale necesare pentru a putea identifica dezinformările, potrivit unui Eurobarometru de anul trecut. În Ungaria și Polonia se înregistrează cele mai mici ponderi ale tinerilor care cred acest lucru – circa 60%.
Pe de altă parte, România se află la polul opus: figurează pe locul 4, după Malta, Luxemburg și Franța, în rândul țărilor cu cea mai mare pondere a tinerilor care sunt de acord că au căpătat, prin educație, competențele digitale necesare pentru a identifica dezinformările. Ponderea este de aproape 80% în cazul României, doar cu 2-5 puncte procentuale mai puțin decât țările menționate.
Tot aproape de o extremă, la nivel european, se află România și în cazul unor activități practice care presupun utilizarea Internetului, precum folosirea lui de către tineri pentru a căuta un loc de muncă sau pentru a depune cereri de angajare.
În medie la nivel UE, peste 25% dintre tinerii de 16-29 de ani foloseau Internetul în acest scop, în 2023. În România, ponderea era de două ori mai mică (circa 12%), o singură țară înregistrând un rezultat mai slab – Polonia (10%), potrivit datelor Eurostat de atunci.
Raportul citat arată, în același timp, că în 2023 aproape toate țările europene introduseseră măsuri care să sprijine alfabetizarea media și siguranța online a tinerilor. Nu era și cazul României.
Dacă în cea mai mare parte a țărilor de pe continent existau fie strategii specifice pe aceste teme, dedicate tinerilor, fie măsuri incluse într-o strategie ce acoperea întreaga populație, doar 4 țări figurau la capitolul „Nicio măsură”: România, Bosnia, Muntenegru și Islanda. Harta propusă de raportul CE de acum face trimitere, în acest sens, la o analiză din septembrie 2023 privind alfabetizarea media și utilizarea sigură a noilor media în Europa. Tot în 2023 intrau în vigoare noile legi ale educației din România, dintre care una include o definiție pentru „Educația media”:
- „Educația media reprezintă capacitatea de a analiza critic informațiile prezentate în mass-media și social media și de a determina acuratețea sau credibilitatea acestora. Educația media include o abordare critică în ceea ce privește atât calitatea, cât și acuratețea conținutului, care pune accentul pe capacitatea de a evalua informațiile, gestionarea publicității pe diverse medii și utilizarea inteligentă a motoarelor de căutare.”
Definiția este cuprinsă în „Lista definițiilor termenilor și expresiilor utilizate în cuprinsul legii”, fără ca Legea să cuprindă, în altă parte, această expresie.
Citește și:
Eurobarometru: Tinerii români, cei mai convinși din UE că nu au fost expuși la dezinformare / Ce își doresc de la UE în următorii 5 ani
Abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale. Încercăm să atingem rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA – așteptările anunțate de comisara europeană Roxana Mînzatu de la reforma curriculară
ANALIZĂ Cum a preluat Klaus Iohannis educația și cum a lăsat-o, după 10 ani de „Românie educată” încheiați sub șocul Călin Georgescu: competențe mai slabe și analfabetism funcțional mai mare constatate de ultimele teste PISA, stagnare sau rezultate mai slabe la mai toți indicatorii privind calitatea educației măsurați de Comisia Europeană
România, printre țările din UE cu cea mai mare scădere a procentului de tineri liber-profesioniști în ultimii ani, nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală – raport CE
România – cea mai ridicată rată NEET, a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu merg la școală, la nivel UE / Pe ultimele locuri din punct de vedere al participării tinerilor pe piața muncii și fruntașă la creșterea ratei șomajului între 2019 și 2024
Foto: © Goodluz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Ioana Nicolescu
4 comments
Tinerii disting între știință și pseudoștiință exact atât cât distinge și bunica mea oarbă între un smartphone Samsung și unul Nokia. Se dau cu mir înainte de lucrări, cred că horoscopul e „științific” și că frații Tate sunt valori autentice. Desigur, nu toți, dar majoritatea sunt niște catastrofe pe care nu școala i-a adus în halul ăsta, ci abuzul de pornografie online, de Instagram și de TikTok. Cum altfel ar fi putut ajunge niște oameni care de la 9-12 ani și-au transferat existența în universul absolut mediocru al internetului?!
Pot identifica pe naiba. Si nici macar nu trebuie sa aduc vreun argument in acest sens. Doar uitati-va la ce s-a votat si pe statistici: cea mai mare grupa de varsta votanta Simion este18-26 de ani. Si cu asta am spus totul.
Exact, cu asta ați spus că acei tineri gândesc critic și nu se lasă manipulați și nu gândesc după șabloanele impuse
La fel de critic au votat si toti tinerii vecini din comuna in care s-au mutat părinții mei după pensionare. Au votat mai intai CG pentru ca vorbea despre cip-uri, minuni new age si bizarerii paranormale, iar acum merg pe mana lui GS pentru ca e un tigan misto, cu tupeu, citez: ” care dă cu brandu’ ” e ” boss pe manele ” si a promis ca il pune premier pe CG. Altul vrea sa-si ia tara inapoi, adica vrea sa-si taie toata padurea (cca 4 ha) ca sa-si ia un BMW proaspat, pentru ca acum nu il lasa masonii din UE sa faca ce vrea cu terenul lui. Altul viseaza cum NATO face vaccinuri care te fac gay, el insusi avand apucaturi pedofile. Pe la 15 ani a violat un baiat de 9 sub un pod. Numai lume bună printre votantii lui GS. Daca se va dovedi, prin vot, ca asa e peste jumatate din tara, noi vom emigra in occident cu toata familia. Chiar am si contactat din timp o agentie imobiliara.