România raportează o rată de 5 ori mai mare decât cea înregistrată până acum în privința participării adulților la educație și formare, țintă-cheie pentru educație la nivel UE / A crescut perioada pentru raportarea studiilor recente, iar la nivel local e folosită altă referință pentru vârsta populației adulte

Peste un sfert dintre adulții din România (27,7%) au participat, în 2022, la programe de educație formală sau non-formală, potrivit datelor raportate vineri de Institutul Național de Statistică. Procentul este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel folosit până acum în statistica europeană, în condițiile în care participarea adulților la educație și formare este una dintre țintele-cheie stabilite în privința educației la nivel european, pentru 2030. De unde această diferență? Din populația de referință folosită, dar și din perioada de timp folosită ca referință pentru participarea la asemenea programe.

• Vezi în text și informații despre tipurile de educație la care apelează adulții, precum și despre cunoașterea limbilor străine

Astfel, potrivit datelor anunțate de Eurostat în această toamnă, România se încadra în rândul țărilor cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%. Una singură dintre regiunile țării depășea pragul de 7,5% (Nord-Vest), iar țara reușea să depășească, în cifre medii, doar Bulgaria, Grecia și Croația la acest indice. Datele acestea au fost folosite, în anumite grafice, și în cadrul principalului document ce analizează avansul țărilor spre atingerea obiectivelor-cheie din educație, Monitorul UE al Educației și Formării, publicat la sfârșitul lunii noiembrie.

Pentru datele sale, Eurostat folosea ca referință populația de 25-64 de ani. Perioada de timp luată în calcul pentru participarea la programe de educație și formare era de 4 săptămâni înaintea desfășurării sondajului.

Pentru acest indice al Educației, s-a schimbat, însă, modul de calcul: în loc de 4 săptămâni, acum se iau în calcul ultimele 12 luni înaintea desfășurării sondajului. În funcție de acest criteriu, ținta pentru România (2025) este ca cel puțin 47% dintre adulți cu vârste de 25-64 de ani să participe la activități de învățare, conform Monitorului UE. 

INS folosește, în noua sa raportare, referința de timp de 12 luni precedente interviului, în locul celei de 4 săptămâni, dar o referință mai largă pentru populația adultă. În raportul de vineri, Statistica românească.a calculat procentul adulților care au participat la o formă de educație și formare folosind populația de 18-69 de ani, ce include și vârsta celor mai mulți dintre studenți. .

Astfel, INS a obținut o rată de  27,7% pentru participarea adulților la educația formală sau non-formală în 2022. Institutul precizează că datele au fost colectate în cadrul unei Anchete asupra educației adulților (EADA), realizată o dată la șase ani, datele fiind colectate în ultimul trimestru al anului trecut. 

• Datele Eurostat arată că, după criteriile folosite în actuala raportare INS – populație 18-69 de ani, studii raportate pentru 12 luni precedente sondajului – România depășește doar patru țări europene: Polonia (26,8%), Serbia (24,6%), Bulgaria (22,6%) și Grecia (19,6%). La polul opus se situează Suedia (72,5% din populația adultă a urmat programe în ultimele 12 luni anterioare sondajului), Olanda (65,7%), Norvegia (60,8%), Ungaria (59,8%).

Care dintre adulții români apelează la programe de educație

Astfel, aproximativ 3,54 milioane de români cu vârste 18069 de ani au participat la programe formale sau non-formale de educație și formare. 15,9% au participat doar la educație formală (organizate în sistemul de învățământ), iar 75,6% au participat doar la educație non-formală (instituționalizată). 8,5% au participat la ambele forme de educație în ultimele 12 luni.

• Raportul menționează că participarea la asemenea programe a fost mai intensă în cazul persoanelor de 18-24 de ani (care nu luate în calcul în estimările Eurostat privind ținta-cheie a participării adulților la programe de educație și formare) – 62,8%. Aproape jumătate dintre persoanele cu studii superioare (46%) și o treime (33,3%) dintre românii activi pe piața muncii) spun că au participat la programe de educație formală sau non-formală.

INS mai arată că 14,7% din populația adultă (circa 1,9 milioane de persoane) a căutat, în cele 12 luni anterioare anchetei, informații privind posibilitatea de a urma cursuri în sistemul național de educație sau în forme de instruire non-formale. Pe de altă parte, 7 milioane de persoane și-ar fi dorit sau cred că ar fi avut nevoie să participe la educație formală sau non-formală.

Dintre aceștia din urmă, 53,9% locuiau în mediul urban, iar aproape două treimi (64,7%) aveau studii medii. Principalele motive pentru neparticipare: costul (26,8% dintre respondenții care au indicat un motiv) și programul neconvenabil (22,1%).

Cunoașterea limbilor străine

Aceeași evaluare INS a vizat și cunoașterea limbilor străine în rândul adulților din România.  49% dintre participanți (6,27 milioane) cunoșteau cel puțin o limbă străină – iar cei mai mulți dintre aceștia (70,8%) cunoșteau doar o limbă străină.

• 73% dintre cunoscătorii unei limbi străine au menționat limba engleză, iar 10,9% – limba franceză.
• 57,7% dintre vorbitorii unei limbi străine apreciază că sunt utilizatori de nivel avansat sau intermediar ai limbii pe care o cunosc cel mai bine.