Guvernul a aprobat o a doua plată din acest an pentru datoria pe care România o are la Agenția Spațială Europeană, după cea din 14 octombrie, potrivit gov.ro. Este vorba despre o plată de 80 de milioane de lei, adică 16,8 milioane de euro printr-un act normativ adoptat în ședința din 11 decembrie.
Hotărârea de guvern privind a doua plată parțială a contribuției restante a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene prevede:
„Se aprobă plata sumei de 82.000.000 lei, reprezentând a doua plată parțială a contribuției financiare restante a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”.
Edupedu.ro a scris despre „rușinoasa aventură pe datorie a României” la Agenția Spațială Europeană încă de anul trecut. La acea vreme restanța era de aproape 97 de milioane de euro și se acumulase începând din 2017, când Guvernul nu a mai plătit contribuția stabilită pentru țara noastră.
În nota de fundamentare a hotărârii adoptate acum, autorii actului normativ susțin că această sumă achită datoria pentru anul 2017, rămânând astfel cea pentru perioada 2018-2020. Mai avem de plătit următoarele sume:
- 34.563.549 euro pentru anul 2018, nu a fost achitată;
- 37.265.847 euro pentru anul 2019, nu a fost achitată.
- 25.965.916 euro pentru anul 2020, nu a fost achitată.
În total mai sunt 97.795.312 – asta înseamnă că, deși a fost achitată suma de 16,8 milioane de euro, de fapt datoria a rămas aceeași ca cea din decembrie anul trecut.
Plata contribuției la programele opționale se face în baza facturilor emise de către ESA, în trei tranșe anuale, primele două tranșe reprezentând fiecare câte 40% din valoarea anuală a contribuției, iar cea de-a treia tranșă reprezentând 20% din valoarea anuală a contribuției.
Cine au fost miniştrii Cercetării din perioada 2017-2019, care au decis ca România să nu plătească această contribuţia la ESA:
- Șerban-Constantin Valeca, PSD, Guvernul Sorin Grindeanu, în funcţie de la 4 ianuarie la 29 iunie 2017;
- Lucian Puiu Georgescu, PSD, Guvernul Mihai Tudose, în funcţie de la 29 iunie 2017 până la 29 ianuarie 2018;
- Nicolae Burnete, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 ianuarie 2018 până la 31 august 2018;
- Viorel Ştefan (interimar), PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 12 septembrie la 29 octombrie 2018;
- Nicolae Hurduc, PSD, Guvernul Viorica Dăncilă, în funcţie de la 29 octombrie 2018 până la 4 noiembrie 2019.
Agenţia Spaţială Europeană s-a împrumutat pentru ca România să poată continua programele
Începând cu 2017 România nu a achitat contribuția pe programele opționale. A fost plătită doar contribuția fixă privind finanțarea organizației și programele de cercetare fundamentală, reprezentând cca. 20% din total. Pentru contribuția restantă, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel, penalizări pentru România, se arată în fundamentartea actului normativ.
De la 1 iulie 2018, datorită neefectuării plăților, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. Se periclitează astfel participarea tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se astfel un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.
Care sunt efectele, potrivit documentului citat:
- scăderea factorului de retur financiar industrial;
- creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară;
- pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor).
- pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.
În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 185 de contracte în ultimii 4 ani.
“Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale de 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale premițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de HG.
România este stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene din 2011. În ESA sunt 22 de state membre. Contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, iar Agenţia Spaţială Română (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului. ROSA este în coordonarea ministerului Cercetării. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatorie) și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).
Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între cele 22 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Această contribuţie a fost plătită.
Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Miniștrii negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Este angajată o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română, având în vedere și menținerea contribuției totale a României la nivelul procentajului de 1% din bugetul total ESA.
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Matei Pop
