România – singura țară din Europa unde poți deveni învățător doar cu studii liceale, dar studiile medii sunt suficiente în alte câteva state pentru a deveni educator – ultimele cifre Eurydice

[jp_post_view]
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com
România este singura țară europeană unde nivelul minim de studii pentru a deveni învățător este cel al studiilor liceale, dar, în privința pregătirii inițiale a educatorilor, acestora le sunt suficiente studii medii în alte cinci țări de pe continent, în special din Est, potrivit datelor agregate de rețeaua europeană Eurydice. Edupedu.ro prezintă situația la nivel european, în condițiile în care proiectul Legii învățământului preuniversitar, versiunea Deca, desființează specializarea de educator-învățător la liceele pedagogice, dar o păstrează pe cea de educator-puericultor, iar raportarea la condițiile de acces în profesie, în alte țări de pe continent, a fost singurul argument invocat în mod concret pentru susținerea acestei măsuri.

De notat că desființarea specializării de educator-învățător a fost argumentată printr-o nevoie de întărire a studiilor celor care devin învățători, fără să se explice de ce nu mai este nevoie de specializarea respectivă – ca etapă intermediară către studii de licență, de exemplu. Altfel spus, conform argumentelor pro-desființare, specializarea ar urma să fie desființată anume pentru că nu ar fi suficientă pentru intrarea în carieră,  nu pe baza unor eventuale argumente bazate pe date, care să demonstreze că nu are utilitate, în funcție de specificul și istoricul sistemului educațional din România. 

Pe de altă parte, datele existente privind pragul minim de acces la munca de învățător și la cea de educator arată că România e inclusă într-o minoritate foarte restrânsă, la nivel european.

Ultimul raport Eurydice privind salarizarea profesorilor include și informații privind nivelul minim de educație necesar pentru a începe munca de profesor, pentru mai multe cicluri de învățământ. Acesta arată că, dacă în marea majoritate a țărilor europene, inclusiv România, pentru profesorii de gimnaziu și liceu sunt necesare studii de licență, iar în restul țărilor – studii de  master, în cazul învățătorilor și educatorilor există excepții. 

Raportul Eurydice notează că, deși există unele praguri inferioare pentru acces la profesie, cei mai multi profesori au cel puțin studii de licență sau de master chiar și în aceste cazuri.

În raportul citat, datat octombrie 2022:

  • România figurează drept singura țară europeană unde, pentru a deveni învățător, sunt suficiente studii liceale.
  • Pe de altă parte, la nivel de grădiniță, pe lângă România, studiile medii sau superioare de scurtă durată mai sunt acceptate alte cinci țări, pentru angajarea cadrelor didactice. Liceul este suficient în România, Slovacia și Republica Cehă. În Irlanda și Malta, nivelul minim este școala postliceală, iar în Letonia, Austria și Polonia – învățământ superior de scurtă durată. 
Sursa: Raport Eurydice privind salariile profesorilor in Europa – Octombrie 2022

Cazuri notabile, potrivit Eurydice:

  • Polonia este un caz aparte – învățământul superior de scurtă durată este suficient pentru cei care doresc să devină educatori, învățători sau profesori de gimnaziu, pe când, pentru profesorii de liceu, este necesar masterul, regulile urmând să se schimbe din 2024/2025, când masterul va deveni necesar pentru toate cadrele didactice, indiferent de nivel.
  • În Austria, profesorii de școală primară, asemenea celor din învățământul secundar, pot să fie recrutați doar pe baza studiilor de licență, dar au obligația să obțină un master în primii cinci ani de muncă.
  • În Norvegia, pragul necesar, până acum, pentru angajarea ca profesor, la orice nivel, era cel al studiilor de licență, dar de anul acesta el a fost ridicat la studii de master pentru învățământul primar și secundar.

Eurydice notează că nivelul educației pentru cei care încep cariera didactică este important îndeosebi din perspectiva salariului, care crește în funcție de studiile finalizate. Și este semnalată încă o tendință: nivelul minim al studiilor necesare pentru cariera didactică tinde să fie același mai ales în țările unde salariul de intrare în carieră este același indiferent de ciclul de învățământ. 

Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev sădescarce imagini de calitate cu 50% discount.


6 comments
  1. In Romania, doar la liceele pedagogice se mai face învățământ pedagogic și de cultura generala! La facultățile de științele educației, unde este o faună greu de descris, se eliberează diplome de învățământ superior fara ca studenții sa învețe ceva!

    1. Graiti un mare adevar. Nu se va compara un absolvent de DPIPP cu cel din Leceul Pedagogic, niciodată in aceasta viața. Am văzut câtă carte știu primii (unii sunt inculți, de-a dreptul, nu dețin minime cunoștințe de geografie, biologie, matematica, gramatica, literatura universala, coregrafie, arta dramatica, psihologie, pedagogie, didactica si metodica. Nu stiu sa proiecteze lecția sau sa coreleze obiectivele din programa cu obiectivele operaționale/ competentele specifice de la finalul activității predate; nu stiu sa întocmească o fisa de evaluare (habar nu au de existența itemilor obiectivi, semi-obiectivi, deschiși, închiși etc); nu stiu sa facă o anamneză sau sa completeze o fisa de caracterizare psihopedagogică, sa realizeze o Fisa individuală de înregistrare a progresului școlar, sa întocmească dosarul cu activități extracurriculare, sa facă o serbare care sa puna in evidentă potențialul creativ al copilului etc.
      Adevarul este ca cele aproximativ 600 de ore de practica din Liceul pedagogic se compara cu 3 lectii pe care le tin studenții in cei 3 ani de facultate…🤦🏻‍♀️
      Suntem sătui de specialiști in diplome, iar vina cea mare o au facultățile care eliberează diplome pe banda rulantă și accepta toate nulitățile, fără sa tina cont de vocația cursanților. Daca la Universitatea din Bucuresti se întâmpla astfel de situații, Imaginați-va ce pregătire au cei care aleg facultățile private. 🥵

  2. Dar de conditiile de munca(maxim 20 elevi la clasa), salarii, respectul didactic s.a.m.d., nimic…
    Daca tot facem comparatii, sa le facem complet, nu doar ce convine unora.
    Eu zic sa oferiti conditii de munca decente si clare. Nu ca pana acum. Cum vine un alt „ministru” imediat strica tot si incearca sa-si impuna doctrina, iar bietii profesori si invatatori au OBLIGATIA de a se supune.

    Nu-s cadru didactic, sunt un parinte satul de inculti cu „diplome”.

  3. Da,de lăudat să ne comparăm cu alții, să luăm modele de la ei, să facem ceea ce fac ei.🥴La noi nu e” bun „nimic.
    Am întâlnit învățător cu studii superioare care nu știe să scrie, corect gramatical ,un mesaj !
    A fost șocant,dar are studii 😀….bun așa.
    Dintr-un liceu de profil , absolvenții,măcar ,din orele de specialitate/practica la grădiniță/școală obțin experiență/învață!!!
    La facultate…….. practica…. aproape inexistentă!!!

  4. Nu contează, după părerea mea, dacă învățătoarea are doar liceu sau face și studii universitare. Dacă are tact pedagogic este excepțională pentru clasele primare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Programa școlară

Cât de mare e riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19? Rolul copiilor și tinerilor în răspândirea bolii, așa cum rezultă din ultimele experiențe și studii internaționale

Autoritățile române discută, în prezent, cele trei opțiuni pentru începerea școlii: toți copiii vin la școală, învățământul hibrid (la școală și online, varianta preferată pe moment), respectiv continuarea școlii online.…
Vezi articolul

EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România

„Președintele rus Vladimir Putin vrea să inverseze prăbușirea Uniunii Sovietice, să recâștige toate fostele republici sovietice, inclusiv Republica Moldova, și să recapete controlul asupra fostelor state vasale, inclusiv România”, avertizează…
Vezi articolul

Ce conține cu adevărat proiectul de lege Plx145/2023, contestat de AUR pe motiv că se vor fura copiii: Mecanismul prin care statul va ajuta familiile în situații vulnerabile să nu instituționalizeze copiii este asemănător celui de sprijin pentru persoanele cu dizabilități

Proiectul de lege Plx145/2023 privind prevenirea separării copilului de familie, care a provocat protestul AUR de la Parlament din această dimineață a fost adoptat cu 222 de voturi pentru, 48…
Vezi articolul

VIDEO Mihaela Nabăr, World Vision România: Conectarea între un cadru didactic și un elev pe WhatsApp nu înseamnă educație. Ar trebui să transformăm profesorul din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital

Formarea profesorilor ar trebui să fie despre transformarea lui din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital, susține Mihaela Nabăr, directorul executiv al World…
Vezi articolul

Masa promisă de președintele Iohannis în toate școlile din România a dispărut în proiectul legii Cîmpeanu, care prevede pentru următorii 10 ani tot liste de școli din pixul ministrului / Piedici în generalizarea after school-ului la stat

Masa diversificată în toate școlile din România și extinderea programelor de tip after-school în unitățile de învățământ de stat sunt obiective explicite ale proiectului președintelui Klaus Iohannis – “România educată”,…
Vezi articolul