Adulții din România au, în medie, o percepție bună asupra abilităților digitale, în pofida statisticilor care arată că țara se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază. Acest lucru rezultă dintr-un studiu Ministerului Educației privind competențele adulților, realizat în 2023 și făcut public acum, la solicitarea Edupedu.ro. Studiul, reprezentativ la nivelul populației adulte din țară, arată că respondenții apreciază că dețin competențe ridicate în patru din cinci categorii de abilități, singura unde se înregistrează un nivel redus de încredere fiind cea a abilităților de programare.
- Studiul se bazează pe o cercetare sociologică în care au luat parte circa 4.000 de persoane, cercetare care viza în principal competențele de literație și calcul în rândul adulților. În secundar, a fost evaluată și percepția acestora despre propriile abilități în domeniul digital, răspunsurile fiind evaluate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 indica faptul că o afirmație „nu este deloc adevărată în cazul meu”, iar 5 – că este „foarte adevărată în cazul meu” – detalii despre studiu, mai jos.
- Despre cercetarea mai largă ce vizează nivelul de alfabetizare funcțională a adulților (Literație și Calcul) Edupedu.ro a scris pe larg aici
În cazul abilităților digitale, adulții din România manifestă, în medie, o percepție sub medie (2.2 pe scara de la 1 la 5) doar în cazul abilităților de programare. Percepția lor este peste medie în cazul celorlalte 4 tipuri de abilități luate în calcul:
- Abilități privind crearea de conținut (medie 3.5)
- Abilități informaționale și de navigare (medie 3.7)
- Abilități tehnice operaționale (medie 3.8)
- Abilități de comunicare și interacțiune (medie 4.0)
Percepțiile contrastează cu datele raportate la nivel internațional: Potrivit celor mai recente raportări Eurostat (2023), România este ultima țară din Uniunea Europeană și penultima din Europa (înaintea Albaniei) din punct de vedere al procentului de persoane care au competențe digitale de bază sau peste: doar 27,7%.
Iar un recent raport al Comisiei Europene privind situația tinerilor de pe continent nota că România se remarcă printre țările europene cu cea mai mare pondere a tinerilor care cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele digitale pentru a identifica dezinformările, dar tot România este țara europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care au competențe digitale slabe sau foarte slabe. Iar țara se numără și printre țările unde tinerii apelează cel mai puțin la internet pentru activități precum căutarea unui loc de muncă.
Diferențe între diverse categorii de adulți
Deși percepțiile medii înregistrează valori ridicate, raportul notează că există diferențe între diverse categorii de adulți.
Percepția privind abilitățile digitale se îmbunătățește, în cazul fiecăreia dintre abilități, pe măsură ce crește nivelul competențelor de literație, respectiv de calcul în rândul respondenților.
În cazul diferențelor de gen, studiul consemnează că percepțiile sunt similare în rândul bărbaților și femeilor când vine vorba despre abilitățile de comunicare/interacțiune și cele de creare de conținut, dar sunt ușor mai bune în cazul bărbaților în ceea ce privește abilitățile informaționale/de navigare, cele de programare și cele tehnice operaționale.
În cazul vârstei, percepția cea mai bună cu privire la fiecare dintre abilități se înregistrează în rândul tinerilor de 15-34 de ani și scade odată cu vârsta.
Diferențierea progresivă se simte și în ceea ce privește percepția în funcție de nivelul de educație: cu cât este mai ridicat acest nivel, cu atât se îmbunătățește percepția privind fiecare dintre abilitățile digitale luate în considerare.
Diferențe există și în funcție de mediul de rezidență (rural-urban), urbanul înregistrând valori superioare ruralului, însă diferențele sunt mici, de 0,1-0,2 puncte, în cazul tuturor abilităților.
La fel, percepțiile au valori superioare, pentru toate abilitățile digitale, în cazul persoanelor care au participat la un program de educație non-formală în perioada dinaintea studiului, decât în cazul celor care nu au participat la astfel de programe.
Despre studiu
Datele sunt reflectate în Raportul de cercetare „EduCAd – Noi instrumente pentru strategia națională privind educația continuă a adulților din România” (document atașat la finalul articolului). El face parte dintr-un proiect mai amplu, susținut cu finanțare europeană, în care Ministerul Educației a avut ca partener pe SNSPA ce a dus la elaborarea Strategiei naționale pentru educația continuă a adulților 2024-2030. Citește pe documentul integral aici.
- Studiul a fost transmis de către Ministerul Educației, la solicitarea Edupedu.ro, după ce el a fost inclus ca referință bibliografică în Raportul QX de diagnostic pentru educația și cercetarea din România, prezentat de ministrul Daniel David pe 19 mai.
Raportul de cercetare se bazează pe un studiu sociologic realizat de asociarea CC SAS – IRES, pe un eșantion de 4000 de oameni, declarat reprezentativ pentru populația adultă din România (+15 ani), cu marjă de eroare de +/-1.53%. El a inclus un chestionar de background și un test cognitiv cu 15 întrebări de evaluare a unor abilități-cheie necesare adulților pe piața muncii, anume abilități de înțelegere a unui text și abilități de operare cu cifre (logico-matematice), cu probleme întâlnite în situații din viața de zi cu zi.
În cazul percepțiile respondenților privind competențele lor digitale, au fost aplicați o serie de itemi în cadrul chestionarului de background, astfel:
- competențe tehnice și ocupaționale – 6 itemi
- competențe de programare – 1 item
- competențe de informare, navigare și procesare – 6 itemi
- competențe de comunicare și interacțiune digitală – 6 itemi
- competențe de creare de conținut – 6 itemi
Citește și:
EXCLUSIV Studiul Ministerului Educației privind competențele adulților arată că „școala ca pe vremuri” este un mit: 20% dintre adulții din România se încadrează la analfabetism funcțional la Literație, iar peste un sfert sunt în aceeași situație la competența de Calcul, dar situația este mult mai gravă la vârstnici decât la tineri
Tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România e țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute și nu are vreo strategie pentru alfabetizarea media – Raport al Comisiei Europene
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.