Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, arată că fondurile de 500 de milioane de euro, anunțate pentru finanțarea Cercetării în Uniunea Europeană, vor face parte dintr-un pachet mult mai amplu care va face ca rezultatele cercetării și cercetătorii să circule mult mai liber, birocrația să fie redusă și facilitățile pentru oamenii de știință să fie mult mai vizibile și aplicate. Declarațiile au fost făcute pentru Oana Tache, jurnalist și cadru didactic asociat la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.
“Libertatea academică nu este un lux, ci o necesitate – o condiție sine qua non pentru
democrație, stabilitate și un viitor mai bun pentru toți. Dezbaterea naște idei. Apar soluții noi, inovative, care ne ajută să facem față provocărilor prezentului – de la schimbările climatice și sănătate, până la inegalități sociale și tehnologie”, a declarat Roxana Mînzatu.
- Reamintim, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe 5 mai un plan evaluat la jumătate de miliard de euro pentru atragerea de cercetători străini în Europa. Alături de ea s-a aflat președintele francez, Emmanuel Macron, care a anunțat la rândul său o contribuție de 100 de milioane de euro din partea Franței la programele de atragere a cercetătorilor în Europa.
Pachetul își propune să transforme Europa într-un spațiu mai deschis și mai atractiv pentru mințile sclipitoare ale cercetării globale, arată Roxana Mînzatu: „Ținta nu sunt doar cercetătorii din Statele Unite ale Americii, ci cercetătorii din întreaga lume. Europa are nevoie de inovare, are nevoie – pentru a fi competitivă și pe picioarele ei – de propriile servicii și produse pe care să le inoveze, să le creeze, de la digital, cuantic, la sănătate, sănătate publică, medicamente și așa mai departe”.
Pachetul „Alege Europa” nu înseamnă doar finanțare, ci și o reformă administrativă semnificativă, spune aceasta în declarația pentru jurnalista Oana Tache. Vor fi introduse noi facilități de tip viză, măsuri legislative care să permită libera circulație a rezultatelor cercetării, eliminarea barierelor birocratice și o mai bună integrare a pieței interne a cunoașterii. În acest fel, Europa dorește să ofere un climat mai prietenos cercetătorilor care aleg să se stabilească și să inoveze pe continent, potrivit comisarei.
Declarațiile oficialului european vin într-un context geopolitic delicat. Pe de o parte, cercetarea americană este afectată de politicile restrictive ale administrației Trump privind colaborarea cu universitățile, iar pe de altă parte, Europa se confruntă cu o migrație constantă a talentelor, în special către Statele Unite. Apelul la „alegerea Europei” este și o chemare adresată cercetătorilor români plecați, iar Roxana Mînzatu a dat exemplul celor din Silicon Valley, să revină acasă.
Pe de altă parte, oficialul european atrage atenția asupra unei realități cunoscute, dar nerezolvate: subfinanțarea cronică a cercetării și inovării din bugetele naționale.
„Oricât venim cu fonduri europene din Horizon – programul celebru – pentru a susține acest sector, e nevoie și de o infuzie și din sectorul privat, dar trebuie și mai mult, și din bugetele naționale”, a avertizat vicepreședinta CE.
România investește constant sub media europeană în cercetare, cu procente din PIB care rareori depășesc 0,2%, față de ținte europene de 1% sau mai mult. În acest context, fondurile europene pot acționa ca un catalizator, dar nu pot compensa lipsa unei viziuni și a unui angajament național clar.
În plină perioadă electorală, în care tema educației și a cercetării este aproape absentă din dezbaterile publice din România, anunțul Comisiei Europene readuce în atenție ideea că știința nu este un lux, ci un element esențial al rezilienței economice și sociale. Dincolo de sumele promițătoare, esențial este ca administrațiile naționale să sprijine acest efort cu politici coerente, bugete adecvate și respect pentru comunitatea științifică, reiese din mesajul Roxanei Mînzatu.
Redăm un fragment din declarațiile vicepreședintei Comisie Europene:
„Alegeți Europa pentru știință – asta a fost tema și a întâlnirii de la Universitatea Sorbona, unde președinta Comisiei Europene a prezentat un pachet și financiar, de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027, care va fi investit tocmai în a bonusa sau în a sprijini cercetătorii care aleg universități, instituții de cercetare europene pe perioada în care își desfășoară activitatea aici. Dar va fi însoțit, să știți, acest pachet financiar, și de măsuri legate de un anumit tip de acces, tip viză, de facilități, de asemenea, de o legislație pe care o vom adopta la nivel european pentru liberul acces, circulație fără bariere, fără birocrație, a tot ceea ce înseamnă rezultatele cercetării. Este un pachet mai mai amplu.
Ținta nu sunt doar cercetătorii din Statele Unite ale Americii, ci cercetătorii din întreaga lume. Europa are nevoie de inovare, are nevoie – pentru a fi competitivă și pe picioarele ei – de propriile servicii și produse pe care să le inoveze, să le creeze, de la digital, cuantic, la sănătate, sănătate publică, medicamente și așa mai departe.
Avem nevoie de cele mai strălucite minți și atunci, pornim pe acest drum în care vrem să luăm toate măsurile – e vorba și de bani, dar și de birocrația pe care o avem la nivel european și de fragmentarea pe care o avem pe piața internă, unde trebuie să facem să circule mai libere, până la urmă, și serviciile, și cunoașterea, pentru a putea să fim cu adevărat atractivi pentru cercetători.
Și asta am anunțat ieri. Alege Europa face parte, de altfel, și din conceptul Uniunii Competențelor, pe care eu le-am prezentat recent. Vrem să devenim atractivi pentru cei care vor să revină în Europa, dacă sunt europeni, cum e cazul românilor din Silicon Valley, cu siguranță sunt, dar nu știu câți sunt și mi-aș dori foarte tare să fie adevărat asta și să revină în Europa. Iar Europa înseamnă și România, și Franța, și Italia, oriunde.
Ieri am discutat și un alt aspect: nevoia ca bugetele naționale să investească mai mult în cercetare și inovare, și aici e o realitate pe care o știm. Din nou, nu este o situație specifică, doar în România, în care se investește încă puțin din Produsul Intern Brut în cercetare și inovare. Deci, oricât venim cu fonduri europene din Horizon – programul celebru – pentru a susține acest sector e nevoie și de o infuzie și din sectorul privat, dar trebuie și mai mult, și din bugetele naționale”, a fost apelul vicepreședintei Comisie Europene, Roxana Mînzatu.
„Știința este o investiție – și trebuie să oferim stimulentele potrivite. Acesta este motivul
pentru care pot să anunț că vom propune un nou pachet de 500 de milioane de euro pentru
2025-2027, pentru a face din Europa un magnet pentru cercetători”, a spus și Ursula von der
Leyen într-un discurs la Paris alături de președintele francez Emmanuel Macron.
Luna trecută, Macron și Von der Leyen au spus că vor căuta să invite oameni de știință și
cercetători din întreaga lume în Europa, într-un moment în care administrația lui Trump
amenință că va reduce finanțarea federală pentru Harvard și alte universități din SUA.
Despre autor: Oana Tache este jurnalist independent, promovează constant bunele practici în combaterea dezinformării şi susține cursul de Digital Content Production la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, unde este cadru didactic asociat. Oana Tache realizează, de luni până vineri, de la 10:00 la 13:00 emisiunea TicTalk, de la Virgin Radio. Este licenţiată în Administraţie şi Afaceri la Universitatea Bucureşti, deţine o diplomă Music Business de la Berklee College of Music SUA, a terminat modulul Reuters în Digital Journalism, a terminat International Politics la Institutul Internaţional de Business Management din Berlin şi are un master în Comunicare și Afaceri Europene la SNSPA.
R.P.
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
