Contrar așteptărilor, în anul pandemic 2020-2021 opțiunile liceenilor pentru alegerea unei facultăți în străinătate au crescut semnificativ, în locul unei stagnări sau scăderi așa cum previzionau specialiștii, susține Adina Cristescu, manager Edmundo, parte a grupului Educativa*, care a vorbit în proiectul ENTR despre preferințele și criteriile adolescenților din România în privința studiilor universitare.
Principalele idei din interviul G4Media.ro:
- Tinerii se lasă cel mai adesea atrași de relația profesor-student mult mai apropiată decât în România și de programele de studii inedite pe care în România nu le pot urma.
- Să studiezi aplicat spectacolele de circ, victimele infracțiunilor, cancerul ori psihologia pozitivă și bunăstarea emoțională sunt doar câteva dintre domeniile pe care adolescenții le pot studia în universitățile din Uniunea Europeană, dar nu și în România.
- Se întâmplă acest lucru pentru că mediul universitar românesc alocă foarte puține resurse umane și financiare pentru cercetare și studiu aplicat, la fel cum alocă resurse infime pentru dotarea laboratoarelor din diferite domenii.
- Totodată, când își aleg facultățile pe care vor să le urmeze, tinerii din România se uită mai ales la poziția pe care universitatea din care fac parte acestea o ocupă în topurile mondiale, apoi la costurile pe care studiul le implică și, nu în ultimul rând, la posibilitatea acestora de a beneficia de un internship sau de a se angaja part-time.
- Apoi, dacă până nu demult Marea Britanie conducea detașat topul țărilor pe care adolescenții români le alegeau pentru a-și urma studiile universitare lucrurile s-au schimbat semnificativ după Brexit, atunci când împrumutul pus la dispoziție de Guvernul britanic pentru viitorii studenți s-a închis pentru români, fondurile de burse au scăzut, iar taxele de școlarizare au crescut rapid până la 12.000 de lire/an.
- Așadar, astăzi, primele opțiuni ale tinerilor români sunt bifate în universități din Olanda, Danemarca, Italia și Germania, datorită accesibilității acestora din punct de vedere financiar comparativ cu alte state UE.
- O altă surpriză bifată de adolescenții români este numărul în creștere al celor care vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor universitare în țările Uniunii Europene: Comparativ cu anii precedenți, cu 8% mai mulți tineri susțin că vor reveni în România după absolvirea facultății.
Citește articolul complet pe G4Media.ro
Foto: © Gaudilab | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Mihaela Alexandra Tudor
C.I.
Ștefan Lefter
