Satelitul înghețat al lui Saturn, Enceladus, conține elemente esențiale vieții – date colectate de sonda Cassini a NASA / Există fosfor într-o concentrație de 100 de ori mai mare ca în oceanele de pe Terra

[jp_post_view]
Foto: solarsystem.nasa.gov
Concentraţii ridicate de fosfor, un element esenţial pentru toate procesele biologice de pe Terra, au fost detectate în cristale de gheaţă expulzate din oceanul subteran al uneia dintre lunile lui Saturn, Enceladus, sporindu-i potenţialul pentru susţinerea vieţii, au anunţat miercuri cercetătorii, potrivit Reuters, scrie Agerpres.

Descoperirea are la bază date colectate de sonda Cassini a NASA, prima care s-a aflat pe orbita lui Saturn, în timpul unei misiuni de referinţă dedicată exploatării gigantului gazos, a inelelor şi a sateliţilor acestuia în perioada 2004-2017.

Studiul, realizat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă condusă de cercetători germani, a fost publicat în revista Nature şi anunţat de Jet Propulsion Laboratory (JPL), al NASA, care a proiectat şi construit sonda Cassini.

Aceeaşi echipă a confirmat anterior prezenţa în granulele de gheaţă de pe Enceladus a unei bogate varietăţi de minerale şi molecule organice complexe, inclusiv ingredientele pentru aminoacizi, componente-cheie ale vieţii.

Fosforul, cel mai puţin abundent dintre cele şase elemente chimice considerate necesare tuturor fiinţelor vii – celelalte sunt carbon, oxigen, hidrogen, azot şi sulf – lipsea din ecuaţie până în prezent.

„Este pentru prima dată când acest element esenţial a fost descoperit într-un ocean care nu se află pe Terra”, a spus conducătorul studiului, Frank Postberg, cercetător în domeniul ştiinţei planetelor la Free University din Berlin, într-un comunicat publicat de JPL.

Fosforul este un element esenţial din structura ADN şi o parte vitală din membranele celulelor şi a moleculelor transportatoare de energie, prezente în toate formele de viaţă de pe Terra.

Studiul are la bază măsurători realizate de Cassini în timp ce survola prin granulele de gheaţă bogate în sare ejectate în spaţiu de gheizerele situate în oceanul subteran de la polul sudic al lui Enceladus.

Sonda a colectat date în timp ce a traversat un nor de cristale de gheaţă, acelaşi material care alimentează cu particule de gheaţă inelul E, estompat, al lui Saturn, situat în exteriorul inelelor principale, mai strălucitoare.

Ca urmare a descoperirii de către sonda Cassini a oceanului subteran, Enceladus – care are circa o şeptime din diametrul Lunii Pământului şi este al şaselea cel mai mare dintre cei 146 de sateliţi naturali cunoscuţi ai lui Saturn – este principalul candidat pentru căutarea unor locuri din sistemul nostru solar în afara Terra potenţial locuibile, fie şi numai pentru microbi.

Un alt candidat este satelitul masiv al lui Saturn Europa, despre care se crede că ar găzdui un ocean global de apă lichidă sub suprafaţa sa îngheţată.

Un alt aspect notabil inclus în studiu este o modelare geochimică realizată de coautori din Europa şi Japonia care a arătat că fosforul există în concentraţii de cel puţin 100 de ori mai mai mari decât în oceanele Terrei şi este prezent în forme hidrosolubile de fosfaţi.

„Ingredientul-cheie ar putea fi suficient de abundent pentru a susţine potenţial viaţa în oceanul de pe Enceladus”, a spus Christopher Glein, cercetător în domeniul ştiinţelor planetare la Southwest Research Institute din San Antonio, Texas. „Este o descoperire uimitoare pentru astrobiologie”.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au subliniat că prezenţa fosforului, a unor compuşi organici complecşi, apei şi altor elemente esenţiale vieţii susţin doar faptul că un loc precum Enceladus este potenţial locuibil, nu că este locuit. Prezenţa vieţii, în trecut sau prezent, nu a fost confirmată nicăieri în afara Terrei.

„Dacă viaţa ar fi putut să apară în oceanul de pe Enceladus rămâne o întrebare deschisă”, a spus Glein.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

STEM vs „coregrafie” în planurile cadru. Elevii unui colegiu național din București au salutat cu ropote de aplauze spusele unui profesor că UE dă miliarde pentru cercetare, iar „cercetarea nu o faci cu coregrafi” / Ministrul David: „Nu v-ar plăcea ca la coregrafie sau la tehnologic sau la pedagogic să primesc aplauze contra dumneavoastră”

Cei câteva sute de elevi ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București care au participat, marți, la o dezbatere cu ministrul Educației, Daniel David, pe tema proiectelor de planuri-cadru pentru…
Vezi articolul

Primul Intergrup pentru educație și competențe al Parlamentului European, lansat și condus de Victor Negrescu, vicepreședintele PE: Obiectivul este acela de a aloca 20% din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru acest domeniu 

Primul Intergrup din cadrul Parlamentului European, dedicat educației și competențelor, a fost lansat pe 12 ianuarie, într-un eveniment desfășurat la Strasbourg. Inițiativa îi aparține lui europarlamentarului român Victor Negrescu, vicepreședintele…
Vezi articolul

Profesoara de Limba și literatura română, Maria Manea, despre noile planuri-cadru: Predau la un colegiu național, unde nu există profil umanist. În cazul disciplinei mele se adaugă ore, dar, pentru situația mea, se pierd ore la profilul real

Maria Manea, fost secretar de stat în guvernul Cîțu și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a explicat, în cadrul emisiunii Info Edu,…
Vezi articolul