Școlile care vor intra pe noua listă a celor care oferă elevilor o masă caldă ar trebui să îndeplinească criterii de prezență slabă, risc de abandon școlar și profesori necalificați, conform proiectului Programului Național Masă Sănătoasă, pus în dezbatere

Proiectul ordinului privind aprobarea criteriilor pentru includerea școlilor în Programul național Masă Sănătoasă (PNMS) a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Guvernul va finanța maxim 1000 de unități de învățământ, în limita sumei de 1.139.400 mii lei, potrivit OUG nr. 115 din 14 decembrie 2023. De fapt, maxim 400 de școli noi ar putea intra în program, conform calculelor Edupedu.ro.

• Prevederea din legea învățământului preuniversitar potrivit căreia un milion de elevi ar fi primit suport alimentar în anul școlar 2023-2024 a fost amânată de Guvernul Ciolacu până pe 1 ianuarie 2025, conform articolului XXVI, alin. 4, din OUG nr. 115.

Guvernul ar putea finanța, de fapt, maxim 400 de școli noi în 2024, pe lângă cele 450 de școli din programul pilot Masa caldă cu 181.253 de elevi beneficiari, care intră automat în Programul național Masă Sănătoasă. Practic, maxim 500.000 de elevi ar putea primi masă caldă sau pachet alimentar, față de un milion prevăzuți în legea învățământului preuniversitar.

Programul național „Masă sănătoasă” (PNMS) se desfășoară pe perioada cursurilor anului școlar, pentru beneficiarii direcți din învățământul preuniversitar, în scopul sprijinirii participării la educație a acestora, prin oferirea unei alimentații sănătoase și formarea unui stil de viață alimentar sănătos, conform proiectului.

Evaluarea școlilor se face de către inspectoratele școlare județene/al municipului București. În termen de 15 de zile de la aprobarea ordinului, inspectoratele școlare județene/al municipiului București transmit la Ministerul Educației lista şcolilor propuse în PNMS, pentru anul școlar 2023 – 2024.

Selecţia şcolilor se realizează în complementaritate cu Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar – PNRAS, potrivit documentului 

Criteriile de selecție generale pentru includerea în PNMS a unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt:

a) Principalele niveluri de învățământ cuprinse în oferta educațională a unității de învățământ sunt nivelul primar și nivelul gimnazial, în anul școlar în curs;

b) Ponderea crescută a elevilor din categorii defavorizate (preșcolari/elevi cu cerințe educaționale speciale, preșcolari/elevi aflați în sistemul de protecție specială, preșcolari/elevi de etnie romă, preșcolari/elevi cu părinți plecați la muncă în străinătate), raportată la anul școlar în curs;

c) Participarea școlară și calitatea educației, analizate în baza următoarelor subcriterii:

c1) Participarea școlară, raportată la anul școlar anterior celui în care se face selecția, analizată în funcție de nivelul de învățământ, astfel:

– pentru nivelul de învățământ preșcolar: rată scăzută de participare a preșcolarilor cu vârste între 4 și 6 ani la programul zilnic de activități (sub 50% prezență lunară);

– pentru nivelul de învățământ primar: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența între numărul elevilor înscriși la debutul școlarității în clasa pregătitoare și cel al elevilor care au finalizat învățământul primar în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul școlarității;

– pentru nivelul de învățământ gimnazial: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența între numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial în clasa a V-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul gimnazial în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial;

– pentru nivelul de învățământ liceal: rată crescută de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența între numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal în clasa a IX-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul liceal în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal;

c2) Calitatea educației, apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi, în funcție de nivelul de învățământ, obținute în anul școlar anterior celui în care se face selecția, astfel:

–  pentru nivelul de învățământ preșcolar: procent crescut de preșcolari din grupa mare (5 – 6 ani) care au mai mult de 50% dintre comportamentele menționate în Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar cu mențiunea Necesită sprijin (NS);
–  pentru nivelul de învățământ primar: procent crescut de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media națională la evaluarea națională la finalul clasei a IV-a;
–  pentru nivelul de învățământ gimnazial: procent crescut de elevi care au obținut note sub 5 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
–  pentru nivelul de învățământ liceal: procent crescut de elevi care au obținut note sub 6 la examenul național de bacalaureat;

c 3) Calitatea educației, apreciată prin procentul crescut de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs;

d) Dispunerea geografică izolată a unităţii de învăţământ/greu accesibilă din cauza condiţiilor de mediu (deltă, munte, câmpie, zonă depopulată), raportată la anul școlar în curs; e) Nivelul de marginalizare socio-economică a localităţii, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România” şi „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România”;

 f) Numărul crescut de burse sociale în unitatea de învățământ, respectiv numărul crescut de preșcolari beneficiari ai tichetului social (Legea nr.248/2015), raportat la anul școlar în curs. 

În baza criteriilor generale, inspectoratul şcolar poate stabili criterii de selecție specifice, în baza unei proceduri proprii. Prin procedura proprie, inspectoratul școlar stabilește și punctajul care se acordă pentru fiecare criteriu/subcriteriu, pe niveluri de învățământ, în funcție de particularitățile locale.

Inspectoratul școlar poate utiliza și următoarele criterii: 

• rata scăzută de preșcolari cu vârsta de 6 ani, care au frecventat grupa mare – nivel preșcolar și nu se regăsesc înscriși în învățământul primar în anul școlar următor;
• rata scăzută de elevi care au frecventat clasa a IV-a și nu se regăsesc înscriși în clasa a V-a în anul școlar următor;
• rată scăzută de absolvire a clasei a VIII-a de către elevi;
• rata scăzută de participare a elevilor la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a;
• rată scăzută de absolvire a clasei a XII-a/a XIII-a de către elevi;
• rata scăzută de participare a elevilor la examenul național de bacalaureat.

DOCUMENT Proiect Ordin privind aprobarea criteriilor pentru includerea unităților de învățământ în Programul național Masă Sănătoasă (PNMS)

Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Guvernul Ciolacu alege sa facă economii în anul electoral 2024 prin neacordarea unei mese calde pentru un milion de elevi, așa cum prevedea legea educației

Programul Național „Masă sănătoasă” începe pe 1 ianuarie 2024: Masă caldă sau pachet alimentar de 15 lei pe zi de elev / Inspectoratele școlare vor alege școlile care intră în program – proiect

OFICIAL Lista celor 450 de școli care organizează, în anul școlar 2023-2024, programul Masa caldă