Școlile și universitățile americane se pregătesc de ani dificili în următorul mandat Donald Trump, câștigătorul alegerilor prezidențiale din SUA, spune presa de specialitate de peste Ocean / În campania lui, educația a fost tratată marginal și criticată pentru banii cheltuiți

[jp_post_view]
ID 84990718 © Joe Sohm | Dreamstime.com
Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA este privită cu precauție de presa americană specializată în domeniul educației, care face trimitere la politicile promovate în primul mandat Trump în ceea ce privește învățământul, dar și puținele lui referiri la problemele școlii, pe parcursul actualei campanii electorale. Publicațiile menționate raportează, totodată, politicile lui Trump la atitudinile de stânga ce se fac simțite mai ales în învățământul superior, dar și în treburile sistemului american de învățământ preuniversitar.

Publicația EdWeek pune revenirea lui Donald Trump la putere în contextul „războiului cultural” ce se face simțit în mediul educațional, între autoritățile și asociațiile de părinți cu înclinații conservatoare și cele care presează pentru drepturile diverselor categorii de studenți, de la cei aparținând minorităților sexuale la cei din medii dezavantajate. 

  • Sursa citată atrage atenția, însă, că domeniul educației nu a fost unul central în primul mandat Trump, iar acesta este doar al doilea președinte american ales în mandate care nu sunt consecutive. Iar publicația apreciază că este foarte puțin probabil ca el să revină la cea care a fost secretar al Educației până acum 4 ani, Betsy DeVos, pentru a asigura o formă de continuitate, întrucât aceasta s-a despărțit abrupt de echipa lui, la finalul primului mandat.

EdWeek amintește că în campania sa Trump a fost susținut de adepți ai desființării Departamentului pentru Educație, de reducere a cheltuielilor pentru școli și ce cei care susțin drepturile părinților, precum libertatea de a alege școala unde învață copilul, drepturi reluate de el în campanie.

Pe de altă parte, notează publicația, oponenții lui au atras atenția că un al doilea mandat Trump ar „decima” drepturilor elevilor LGBTQ, ai diverselor comunități etnice sau din medii dezavantajate.

E amintit, totodată, ce s-a întâmplat cu educația în primul mandat:

  • A existat o inițiativă de a aduce laolaltă Departamentul pentru Educație și pe cel al Muncii, la care a renunțat rapid
  • Propunerile lui de a reduce bugetul Educației cu 13% și de a elimina o serie de programe populare au fost respinse în Congres
  • O inițiativă de sprijin pentru a asigura la nivel federal posibilitatea ca părinții să poată opta pentru școala la care să meargă copiii nu a obținut suficientă susținere la nivel legislativ
  • Pe de altă parte, au fost blocate o serie de inițiative din timpul președinției Barack Obama dedicate susținerii anumitor grupuri de elevi, precum cei care se declară transgender, sau o alta prin care se urmărea prevenirea actelor nedrepte de disciplinare a elevilor de culoare. 

EdWeek mai scrie că, din 2020 încoace, Trump a devenit un aliat al părinților care se opun „îndoctrinării woke” (terminologie folosită pentru a desemna o serie largă de tendințe, preponderent legate de drepturile unor minorități, justiție socială sau politici identitare) în școală, susținând, pe parcurs, inclusiv idei precum posibilitatea ca părinții să-i aleagă pe directorii de școli.

Însă, pe parcursul campaniei, tema educației a fost atinsă extrem de rar, iar atunci când a făcut-o s-a limitat să critice cheltuielile alocate școlilor, prin raportare la pregătirea absolvenților,  sau să susțină ideea ca părinții să poată decide la ce școală să înscrie copiii, chestiune descrisă drept „principala temă actuală ce ține de drepturi civile”: 

Universitățile – în gardă

Nesiguranța se face simțită și în ceea ce privește universitățile, scrie, pe de altă parte, presa internațională dedicată mediului universitar. Times Higher Education îl citează pe un „lider universitar” care se așteaptă ca al doilea mandat trump să fie „îngrozitor” pentru învățământul superior. Aceeași publicație o citește pe Patricia McGuire, președinte al Trinity Washington University, potrivit căreia o eventuală desființare a Departamentului pentru Educație ar afecta grav universitățile. Aceeași McGuire prezice și o înmulțire a acțiunilor îndreptate liderilor universitari, în contextul înmulțirii mișcărilor de protest precum demonstrațiile studenților față de războiul din Gaza, dar și o acutizare a măsurilor unor lideri conservatori, precum cei din Florida sau Texas, care au introdus restricții asupra libertăților academice.

  • Aceeași publicație spune că alte chestiuni ce pot fi influențate de realegerea lui Trump sunt fluxul studenților internaționali, dar și atenția în creștere pentru activitățile academice ale etnicilor chinezi din SUA.

O altă publicație, University World News, apreciază că universitățile se pot aștepta la un „atac frontal” în cazul realegerii lui Trump. Publicația notează un sondaj potrivit căruia două treimi dintre republicanii americani cred că instituțiile de învățământ superior din țară – văzute ca elitiste, intolerante și dogmatice – au un efect negativ asupra țării. În plus, teme precum securitatea națională sau spionajul academic contribuie la această percepție negativă a activităților universitare.

Foto © Joe Sohm | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul…
Vezi articolul

Profesorul de matematică Flavian Georgescu: În general, elevii români olimpici internațional întâmpină cele mai multe dificultăți la subiecte de combinatorică. De ce? Pentru că oricâte probleme ai rezolva, nu vei găsi două asemănătoare

Elevii români care participă la Olimpiada Internațională de Matematică (OIM) reușesc să rămână competitivi în fața unor subiecte din ce în ce mai dificile, însă, în mod constant, combinatorica rămâne…
Vezi articolul

Educația și „demența digitală”, teme-cheie în discursul susținut la Ateneu de un specialist în neuroștiințe tradiționalist. Exercițiu de media literacy cu un contestatar al alfabetizării media – cercetătorul german Manfred Spitzer

„Mediile digitale dăunează educației, iar de nivelul educației depinde măsura în care te va afecta demența” în sensul medical al termenului, acela de declin al capacității mintale, pe măsură ce…
Vezi articolul

Tragedia triajului. Despre etica alocării resurselor medicale limitate în timpul COVID-19 – Alexandru Volacu, conferențiar la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București

Analiza este semnată de Alexandru Volacu, conferențiar universitar la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație Publică din cadrul SNSPA…
Vezi articolul

Raportul Draghi, document-cheie menit să ghideze politicile Comisiei Europene: Educația trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării europene, pentru a stăvili declinul economic și a întări competitivitatea pe continent

Întărirea sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții sunt privite ca elemente esențiale în eforturile pe care trebuie să le depună Europa, așa încât să pună capăt…
Vezi articolul