Scriitorul român Mircea Cărtărescu a câștigat premiul internațional pentru proză Ceppo, după cum anunță acesta pe pagina sa de Facebook. Alți șase scriitori au fost recent distinși cu premiul din Italia, cu o tradiție de aproape 70 de ani.
- Primul scriitor străin care a primit Ceppo a fost Mario Vargas Llosa, potrivit lui Cărtărescu. Llosa a fost idolul scriitorului român în adolescență, după cum a prezentat Cărtărescu într-o conferință din aprilie cu studenții de la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a și povestit o întâmplare amuzantă la o întâlnire cu Llosa.
„Premiul Ceppo pentru literatură se atribuie la Pistoia din 1956, adică are vârsta mea. De mai mulți ani a devenit internațional, primul scriitor străin care l-a primit fiind Mario Vargas Llosa. L-am primit și eu zilele trecute într-o frumoasă ceremonie. Premiul Ceppo pentru autorii italieni i-a fost acordat lui Michele Mari, tradus și la noi cu două romane”, a anunțat Cărtărescu pe rețeaua socială luni, 6 mai.
Potrivit juriului din Italia, Mircea Cărtărescu a câștigat premiul „pentru capacitatea de a povesti lumea ca pe un loc care nu este dat o dată pentru totdeauna și ale cărui forme nu sunt niciodată cristalizate”.
„În povestirile sale, totul este mereu cuprins de o metamorfoză de neoprit și nu există timp, spațiu, corp sau materie care să nu-și schimbe constant starea, ajungând să cucerească mereu noi dimensiuni și sensuri, dezlănțuind o lumină care dezvăluie în mod surprinzător zonele cele mai ascunse ale realității și ale inimii umane, așa cum se întâmplă într-una dintre cele mai emoționante povestiri ale sale, «Pieile»”, susține juriul în motivarea de pe site-ul evenimentului.
Cărtărescu a „devenit” un urmaș al poetului roman din Antichitate Ovidiu, în viziunea juriului:
- „Poate că nu este o coincidență faptul că modul său foarte special de a vedea lumea își are originea în România, unde a trăit și a lucrat întotdeauna. Ovidiu (n. red. poetul roman) însuși și-a trăit ultimii ani în exil într-un oraș de pe coasta României de astăzi. Și, ca și cum secolele ar fi trecut pe lângă ei, Cărtărescu i-a devenit moștenitor. Dar care sunt forțele secrete care atacă și revoluționează formele și sensul lumii? Copilăria, visul, memoria și, mai ales, nostalgia, o formă foarte ciudată de nostalgie, care irigă și potențează viața, toate tinzând spre viitor, ceea ce ne amintește de ceea ce scria Pasolini: «Cunoașterea este în nostalgie. / Cine nu se pierde nu posedă»”, a mai notat juriul despre Cărtărescu.
Citește și:
Mircea Cărtărescu, mesaj pentru tineri despre perioada comunistă: Nimic nu era cum credeți voi, totul era ca pe o altă planetă. Erai permanent supus unei gravitații extraordinare care te împiedica să crești
Mircea Cărtărescu: Eu aș prefera să nu fiu în manuale ca autor. Pentru că dacă ești în manuale, devii plicticos. Dacă nu ești în manual, vei fi citit pe sub bancă, vei fi citit clandestin. Iar eu cred că așa se citește cu adevărat
Întâlniri cu scriitori, organizate lunar la Facultatea de Litere a UB și moderate de studenți. Marți, 9 aprilie – dialog cu Mircea Cărtărescu
Scriitorul și profesorul român Mircea Cărtărescu, câștigător al premiului literar Mondello din Italia, acordat în trecut lui Milan Kundera și Thomas Bernhard
Mircea Cărtărescu va primi titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Vest Timișoara
Olimpiada județeană de limba română 2024 – subiecte și bareme. Textele suport, alese din autori contemporani, printre care Ioana Pârvulescu, Lavinia Braniște, Veronica Niculescu, Mircea Cărtărescu / Rezultatele inițiale au fost publicate de mai multe centre de concurs
Scriitorul Mircea Cărtărescu și traducătorul Bruno Mazzoni, la Universitatea de Vest din Timișoara. Conferința „A scrie, a traduce” este organizată miercuri, 31 mai, de la ora 18
Romanul ”Solenoid” al lui Mircea Cărtărescu, premiat în Statele Unite drept cea mai bună ficțiune în topul Los Angeles Times
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
