Șerban Iosifescu: Reforma curriculară nu începe cu planurile-cadru / Școala ar trebui să-și construiască singură disciplinele și numărul de ore, dacă are capacitatea instituțională și demonstrează că acoperă toate standardele

Școala ar trebui lăsată „să decidă și să-și construiască singură disciplinele sau trans disciplinele, inclusiv numărul de ore alocat”, dacă demonstrează că acoperă toate standardele, afirmă Șerban Iosifescu, într-o analiză despre planurile-cadru postată pe site-ul personal. Discuțiile despre „numele disciplinelor” și „numărul de ore alocate” sunt lipsite de sens în absența unei definiri clare a „rezultatelor generale așteptate”, adaugă el.

• Noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării luni, 16 iunie. Documentul care conține propunerile de număr de ore la fiecare disciplină și specializare de liceu poate fi descărcat de aici.

În opinia lui Șerban Iosifescu există două mari opțiuni, prima fiind ca școala să fie lăsată „să decidă și să-și construiască singură disciplinele / trans disciplinele, inclusiv numărul de ore alocat”, iar a doua ar presupune ca școala să poată alege din opțiuni predefinite:

1. „Lași școala să decidă și să-și construiască singură disciplinele / trans disciplinele, inclusiv numărul de ore alocat, cu două condiții: capacitate instituțională și demonstrarea acoperirii tuturor standardelor / indicatorilor de rezultat – cel puțin la nivel minim.
   
   
2. Definești la nivel central opțiuni «prefabricate», de tipul celor prezentate de ME acum, cu o altă «trifurcare» în privința deciziei: 2a. Școala alege. 2b. Varianta majoritară se impune. 2c. Școala adoptă o variantă pe baza unor criterii vizibile”, a scris Iosifescu.

El afirmă că nu se poate vorbi despre corelarea între numele unei materii și eficiența sa fără să se stabilească mai întâi ce se predă la acea disciplină: „Nu cred că îmi poate spune cineva că poate stabili dacă o disciplină este sau nu corelată cu piața muncii și cu calitatea competențelor dobândite și este utilă social NUMAI citind numele disciplinei și numărul de ore alocat”, a mai spus el.

Iosifescu mai susține că planurile-cadru ar trebui să fie discutate ca ultimul pas în procesul de reformă curriculară. Înainte de asta, el consideră că este nevoie să fie parcurși următorii pași:

• „Definim rezultatele generale așteptate, prin analiza nevoilor sociale și ale pieței muncii și prin analiza big data.
• Operaționalizăm aceste rezultate generale pe cele trei categorii de rezultate specifice ale învățării – cunoaștere, abilități, atitudini.
• Elaborăm standarde de evaluare – cel puțin pentru definirea nivelului minim acceptabil social, cu indicatorii SMART de rezultat atașați, pentru fiecare unitate de competență (element de cunoaștere / abilitate / atitudine).
• Construim alternative de grupare a acestor rezultate așteptate ale învățării: fie disciplinar (pe arii curriculare și discipline clasice), fie altfel (pe trans-discipline sau tematic, de exemplu).
• Consultăm experții în educație, inclusiv profesorii (metoda Delphi sau similar) privind timpului necesar pentru formarea elementelor de competență și privind logica progresului și a interacțiunilor între diferite elemente (de cunoaștere / abilități / atitudini): să nu uităm, vorbim de rețele de competențe / elemente de competențe, care se inter-influențează și se inter-condiționează, nu de competențe / elemente de competențe complet independente unele de altele”, a mai scris acesta.
  

Redăm integral mesajul lui Șerban Iosifescu despre noile planuri-cadru:

„Despre non-subiectul «planurile-cadru»

Acum, că avem niște variante (quasi) finale de plan cadru de învățământ, iată de ce consider discuția privind planurile cadru (ca documente INIȚIALE de dezvoltare curriculară) ca non-subiect:

1. Nu poți corela rezultatele învățării (oricum nedefinite sau vag definite – inclusiv profilurile de ieșire sunt foarte generale) cu numele, titlul unei discipline și cu numărul de ore alocate – fără să definești, în prealabil, conținutul acestora, respectiv ce se învață la aceste discipline (competențele dezvoltate). Nu cred că îmi poate spune cineva că poate stabili dacă o disciplină este sau nu corelată cu piața muncii și cu calitatea competențelor dobândite și este utilă social NUMAI citind numele disciplinei și numărul de ore alocat.

Deci, întregul construct, deși elaborat logic, pornește de la o premisă falsă (corelație între NUMELE disciplinelor + NUMĂRUL de ore alocate cu niște REZULTATE, oricum nedefinite SMART). Și știu, de la logica învățată în facultate, că «falsul implică orice» – deci poți avea o concluzie adevărată din premise false.

2. După părerea mea, există în document o premisă implicită (neenunțată), care mediază această presupusă corelație: conținutul disciplinelor este cel de acum, nu unul schimbat fundamental. Deci, când spunem că Matematica trebuie (sau nu) să fie obligatorie, cu un număr de 3-4-5-6 ore pentru diferite filiere / profiluri, avem ca premisă implicită programa ACTUALĂ de Matematica. Ca să dau și un contra-exemplu: acum se discută, în SUA, despre ce să conțină, preponderent, matematica la liceu: algebră sau «data analytics». Or, conținutul programei și numărul de ore alocat sunt diferite în funcție de opțiune, chiar dacă NUMELE disciplinei este același.

Așa cum am mai spus și scris, variantele de planuri de învățământ ar trebui să fie ultimele discutate, după ce:

1. Definim rezultatele generale așteptate, prin analiza nevoilor sociale și ale pieței muncii (inclusiv prin consultarea stakeholders, angajatori și alte categorii) și prin analiza big data. Să fim atenți că poate fi nevoie de o conciliere, aici: piața muncii de acum are nevoie de lucrători ascultători, în timp ce piața muncii viitoare are nevoie de lucrători cu gândire critică.
2. Operaționalizăm aceste rezultate generale pe cele trei categorii de rezultate specifice ale învățării – cunoaștere, abilități, atitudini.
3. Elaborăm standarde de evaluare – cel puțin pentru definirea nivelului minim acceptabil social, cu indicatorii SMART de rezultat atașați, pentru fiecare unitate de competență (element de cunoaștere / abilitate / atitudine).
4. Construim alternative de grupare a acestor rezultate așteptate ale învățării: fie disciplinar (pe arii curriculare și discipline clasice), fie altfel (pe trans-discipline sau tematic, de exemplu).
5. Consultăm experții în educație, inclusiv profesorii (metoda Delphi sau similar) privind timpului necesar pentru formarea elementelor de competență și privind logica progresului și a interacțiunilor între diferite elemente (de cunoaștere / abilități / atitudini): să nu uităm, vorbim de rețele de competențe / elemente de competențe, care se inter-influențează și se inter-condiționează, nu de competențe / elemente de competențe complet independente unele de altele.

Numai după acești primi pași s-ar putea discuta despre «planuri-cadru» (după părerea mea, oricum un concept desuet). Discuția s-ar referi la două mari opțiuni:

1. Lași școala să decidă și să-și construiască singură disciplinele / trans disciplinele, inclusiv numărul de ore alocat, cu două condiții: capacitate instituțională și demonstrarea acoperirii tuturor standardelor / indicatorilor de rezultat – cel puțin la nivel minim.
2. Definești la nivel central opțiuni «prefabricate», de tipul celor prezentate de ME acum, cu o altă «trifurcare» în privința deciziei: 2a. Școala alege. 2b. Varianta majoritară se impune. 2c. Școala adoptă o variantă pe baza unor criterii vizibile.

Să nu uităm că, în situația noastră (opțiunea pentru creșterea rapidă a rezultatelor la PISA de la «slab» la «mediu»), variantele recomandate sunt 2b și 2c (McKinsey 2010 – How the world’s most improved school systems keep getting better). La fel, OECD (v. volumele cu rezultatele la PISA) NU a găsit o corelație între centralizarea / descentralizarea sistemului și rezultatele la PISA și nici între opționalitate (în sine, fără alte medieri) și rezultate.

Și mai este un aspect: trebuie să știm foarte bine ce vrem, respectiv, dacă vrem rezultate mai bune la PISA (ca obiectiv fundamental) și/sau altceva: nimeni nu m-a putut lămuri în acest sens, respectiv privind alegerile sociale fundamentale. De exemplu dacă vrei doar rezultate mai bune la PISA la științe, promovezi experimentele dirijate de profesor; dacă vrei autonomie individuală, faci «inquiry based learning» (care cere mai mult timp – deci, un conținut diminuat al programelor). Pasi Sahlberg, unul din părinții reformei din Finlanda, a scris (Finnish Lessons 2.0): «când am văzut, în 2000, că suntem cei mai buni la PISA, m-am gândit: Doamne, cu ce-am greșit, pentru că nu asta am urmărit» (citat aproximativ)”.

Informații de context

Noile planuri cadru se vor aplica „în anul școlar 2026-2027, pentru clasa a IX-a, învățământ liceal, forma cu frecvență zi. Se aplică planurile-cadru aprobate prin anexele 2-38 ale prezentului ordin, iar pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, învățământ liceal, forma cu frecvență zi, respectiv clasele a X-a și a XIa, învățământ profesional, rămân în aplicare planurile-cadru care au fost aplicate în anul școlar 2024-2025″, potrivit documentului pus în consultare publică.

„Pentru învățământul liceal, trunchiul comun se constituie din discipline/domenii de studiu/module de pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11 discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore la clasa a XII-a.

Majoritatea disciplinelor din TC sunt în corespondență cu probe ale examenului național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).

Planurile-cadru de învățământ liceal păstrează elemente structurale ale planurilor-cadru pentru învățămâmtul primar și gimnazial și adaugă o serie de elemente specifice acestui nivel de învățământ.

Se menține gruparea disciplinelor/modulelor de studiu pe ariile curriculare Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Om și societate, Arte, Educație fizică, sport și sănătate, Tehnologii, respectiv Consiliere și orientare.

Planurile-cadru pentru învățământul liceal cuprind următoarele segmente curriculare: trunchi comun (TC), curriculum de specialitate (CS), curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).

Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, disciplinele pot fi și de tip modular, în sensul în care o disciplină școlară modulară reprezintă acea disciplină al cărei studiu se poate desfășura pe o perioadă de timp mai mică de un an școlar.
Planurile-cadru stabilesc numărul de ore alocat pentru fiecare disciplină/modul pentru o săptămână.

În planurile-cadru pentru învățământul liceal, filiera tehnologică, se asociază și numărul total de ore/an școlar alocate stagiilor de pregătire practică”.

În urma feedback-ului primit ministerul a realizat noile proiecte de planuri cadru, iar varianta finală este cea pusă în dezbatere publică.

Potrivit estimărilor ministerului, prima promoție cu clasa a IX-a pe noile planuri-cadru va intra în anul școlar 2026-2027, dacă aceste lucruri merg conform planificării. Asta ar însemna că prima generație ar da noul BAC în anul școlar 2029-2030.

Ce sunt planurile-cadru și ce prevăd proiectele din 2025

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost publicate în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) vineri seară, 31 ianuarie 2025. Documentul care conține propunerile de număr de ore la fiecare disciplină și specializare de liceu a fost prezentat de Edupedu.ro aici.

Este vorba despre proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 la filiera teoretică, adică profil real (matematică-informatică și științe ale naturii) și profil uman (filologie și științe sociale), pentru clasele IX, X, XI și XII. Au fost puse de asemenea în consultare publică și planurile-cadru pentru învățământul vocațional (pedagogic, artistic, militar) și pentru învățământul tehnologic și cel profesional.

• În prezent, sunt în vigoare planurile-cadru din 2004 și 2009, în funcție de filieră. Reforma curriculară trebuia să fie făcută încă din 2020 pentru tinerii care între timp au terminat liceul în 2024. Reforma a fost însă oprită succesiv de politicieni, sub diverse pretexte, cel mai recent la finalul anului trecut, cu 4 rânduri de alegeri.

Planurile-cadru din 2025 vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027. Dacă va fi așa, elevii care termină în anul 2025 clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru. Aceștia vor fi cei care, atunci când vor ajunge la finalul clasei a XII-a, vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a educației.

Pe parcursul consultări publice, care a inclus și dezbateri în marile centre universitare din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, au apărut mai multe propuneri de modificare pe care reprezentanții MEC au declarat public că le-a agreat. Includerea lor în proiectele de planuri-cadru din 31 ianuarie 2025 va putea fi însă confirmată doar când MEC publică variantele finale de planuri-cadru, cu care vom reveni.

În perioada consultării, au fost primite diverse propuneri și observații. Dintre acestea:

Elevii au solicitat o reducere a numărului de ore obligatorii și o creștere a ponderii orelor opționale, pentru a personaliza parcursul educațional.

Profesorii Merito au propus reducerea numărului de discipline, integrarea Istoriei comunismului și a Holocaustului ca unități de învățare în disciplina Istorie și modificarea statutului Religiei, propunând ca aceasta să fie o oră la două săptămâni.

Uniunea Internațională de Geografie a cerut menținerea Geografiei ca materie obligatorie în toți cei patru ani de liceu, avertizând asupra riscului de analfabetism spațial în rândul viitoarelor generații.

• Geografia României va fi disciplină separată la liceu, a spus ministrul Daniel David, după întâlniri cu decanii de facultăți, Academia Română și societatea de profil: „Un lucru pe care mi l-am dorit de la început”
• Și „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu, a anunțat în februarie Daniel David, după o întâlnire cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie: „După păstrarea limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României» ca disciplină de sine stătătoare la liceu”

Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) a subliniat că reducerea numărului de ore la Limba română contravine eforturilor de combatere a analfabetismului funcțional și a solicitat menținerea a trei ore pe săptămână pentru această disciplină.

Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a sugerat amânarea aplicării noilor planuri-cadru până în septembrie 2027, pentru a permite formarea adecvată a profesorilor și a minimiza impactul asupra normelor didactice.

Universitățile de profil muzical au exprimat îngrijorări privind reducerea orelor de Educație muzicală și au solicitat menținerea acesteia în trunchiul comun, subliniind importanța formării culturale a elevilor.

Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a propus menținerea a trei ore pe săptămână pentru Limba și literatura română în trunchiul comun, indiferent de profilul liceului, și alocarea a două ore pentru Limba modernă 2, subliniind importanța acestor discipline în formarea competențelor lingvistice ale elevilor.

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România (APLGR) a avertizat că introducerea a prea multe discipline cu o oră pe săptămână poate avea efecte negative asupra învățării limbilor străine, reducând șansele elevilor de a dobândi competențe solide în aceste limbi.

Peste 200 de profesori au semnat o scrisoare adresată Ministerului Educației, solicitând menținerea disciplinei „Educație antreprenorială” în trunchiul comun la liceu, argumentând că eliminarea acesteia ar putea duce la reducerea normei didactice pentru profesorii titulari și la inechități sociale.

• Ministrul Daniel David a anunțat că educația antreprenorială nu va fi disciplină separată la liceu, dar va fi inclusă ca unități de învățare în trunchiul comun prin științele economice.

Profesorii de biologie din județul Sibiu au propus includerea disciplinei Biologie în trunchiul comun la filiera teoretică, profil real, și introducerea unor discipline opționale pentru aprofundarea cunoștințelor elevilor.

Amintim că elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. 

Or, la nivel de liceu, lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025.

Citește și:

Elevii care intră la toamnă în clasa a VIII-a vor fi primii care vor învăța pe noile planuri-cadru la liceu, dacă acestea vor fi aprobate – proiect / Bacalaureat 2030 va fi primul examen schimbat, până atunci toți elevii care sunt acum în liceu vor da actualul Bac cu origini în 1995 și după programe din 2002-2004