Sondaj INSCOP, „Reperele Nostalgiei”: Aproape jumătate dintre români cred că se trăia mai bine comunism. Aceștia au peste 60 ani, educație primară și nivel redus de trai / Școala e pe locul trei ca sursă de informare privind regimul comunist

408 vizualizări
Sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată că peste 48% dintre români cred că se trăia mai bine. Este vorba despre persoane de peste 60 ani, cu educație primară și cu un venit redus. Ca sursă de informare despre comunism, școala se află pe locul trei cu 7% dintre cei chestionați, după bunici și părinți și faptul că 35% au trăit în acea perioadă.
  • Amintim, materia Istoria Comunismului este disciplina obligatorie care va fi studiată la liceu, în clasa a XII-a din anul școlar 2025-2026 și va rămâne și în noile planuri cadru. Vezi aici programa școlară oficială
  • Președintele Nicușor Dan despre studiu: Asta arată cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii

Aproape jumătate dintre români cred că se trăia mai bine în comunism, arată „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Este vorba despre persoanele de peste 60 ani, cu educație primară și venit redus, cred că se trăia mai bine în regimul comunist.

În același timp, peste 55% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România.

Jumătate dintre cei intervievați mai cred că în perioada comunistă accesul la educație era mai ușor.

  • „Studiul oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim”, potrivit unui comunicat de presă.

Românii chestionați au răspuns la întrebări privind nivel de trai din comunism, accesul de educație, nivelul de corupție sau percepția privind bogăția țării, valorile morale și emisiunile de divertisment din perioada comunistă.

Studiul a fost realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 prin chestionare, pe 1.500 de persoane prin metoda CATI (interviuri telefonice). Studiul e reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Școala este pe locul trei ca sursă de informare privind regimul comunist, cu 7%, după bunici și părinți. Majoritatea 35% au trăit în acea perioadă.

Dintre cei 7% care au învățat la școală despre regimul comunist, majoritatea sunt tineri, 18 și 29 de ani, și au un nivel mediu de educație și majoritatea un nivel de trai ridicat.

  • Evaluarea regimului comunist. Lucru bun vs lucru rău

55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.

Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special, persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus.

Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.

Dintre cei 34% care cred că regimul comunist a fost mai degrabă un lucru rău pentru România, 48% au între 18 și 29 de ani, 59% au studii superioare și 53% stau în București. Cei mai puțini au un nivel de trai redus iar cei mai mulți care cred că regimul comunist a dăunat țării au un nivel de trai ridicat.

Evaluarea regimului comunist – nivel de trai

48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural, persoanele cu un venit mai redus. Cred că se trăia mai rău mai ales: bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat și angajații (indiferent de sector).

Dintre cei care cred că se trăia mai rău, 48% sunt tineri între 18 și 29 de ani, 59% au studii superioare și 55% au un nivel ridicat de trai acum.

Evaluarea regimului comunist – libertate

9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.

Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred într-o proporție mai ridicată decât restul populației că era mai puțină libertate înainte de 1989 decât în prezent. Sunt de părere că era că era mai multă libertate înainte de 1989 mai ales: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, persoanele cu un venit mai redus.

  • Gradul de corupție – 65% cred că era mai puțină corupție, 20,2% era la fel de multă corupție și 8% spun că era mai multă corupție.
  • Accesul la educație

Jumătate dintre cei intervievați cred că în perioada comunistă accesul la educație era mai ușor.

Dintre aceștia majoritatea, adică 60%, au peste 60 de ani, iar 58% au absolvit doar clasele primare. Cei mai mulți care consideră că în regimul comunist accesul la educație era mai ușor locuiesc în mediul rural, 54 %, 43% în București și 48% în urban mare.

Dintre cei 32,8% care consideră că accesul la educație era mai greu, cei mai mulți, 57% au între 18 și 29 de ani, iar 47% au o educație superioară și 41% locuiesc în urban.

  • Partide cu mesaje pro-comuniste

57,8% consideră că există în acest moment partide care au mesaje pro-comunism. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt tineri, cu vârste între 18 și 29 de ani, 65% au un nivel de educație superior, 60% locuiesc în mediul rural și din punct de vedere al veniturilor, 72% spun că reușesc să cumpere și lucruri mai scumpe dar cu restrângeri în alte domenii, deci au un nivel de trai mai ridicat.

Printre cei 26,5% care nu cred că există partide politice în prezent în România cu mesaje pro-comuniste, în proporție similară de 27% au vârste între 30 și peste 60 de ani. 30% au studii medii și tot atâția locuiesc în București. De asemenea, 32% spun că veniturile le ajung pentru un trai decent dar nu-și permit lucruri scumpe.

Evaluarea regimului comunist – calitatea mâncării

85.1% dintre participanții la sondaj sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 5.7% cred că mâncarea era mai puțin sănătoasă, iar 6.5% că mâncarea era la fel de sănătoasă. 2.6% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989 mai ales persoanele cu educație primară și cele cu un venit redus.

  • Valori morale

48% dintre cei chestionați cred că în regimul comunist se promovau mai multe valori morale decât în prezent. De remarcat că procentele privind nivelul de educație al celor care au răspuns pozitiv la întrebare sunt similare: 505 au studii superioare și 49% studii medii.

De asemenea, tot dintre cei care au spus că se promovau mai multe valori morale în comunism, în același procent, 51%, sunt oameni din clase sociale diferite: fie nu le ajung veniturile nici pentru strictul necesar, fie că le ajung banii pentru a trăi decent dar nu și pentru lucruri scumpe.

Surse de informare – Majoritatea celor intervievați se informează de la posturile TV, urmat apoi de rețele sociale și de site-urile de știri pe locul 3.

69% dintre cei care se informează de la TV au peste 60 de ani, în timp ce majoritatea celor care se informează din rețelele sociale (45%) au vârste între 18 și 29 de ani.

DESCARCĂ Sondaj de opinie național – iulie 2025
Citește și:
OFICIAL Programa școlară „Istoria comunismului în România”: învățământul ideologizat, supravegherea populației, decretul antiavort, lipsa alimentelor și copiii instituționalizați forțat – printre teme / Profesorii pot organiza dezbateri
Predarea istoriei totalitarismului la școală e singura armă eficientă de apărare în faţa diversiunilor propagandistice, spune președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, care propune cursuri pentru elevi și formare pentru profesori
Istoria comunismului din România – programa pentru disciplina obligatorie de liceu, aprobată de Ministerul Educației / În contradicție cu valorile democratice clamate, ministrul Educației a decis lansarea noii programe într-un eveniment la care jurnaliștii acreditați nu au fost invitați – surse

Președintele Nicușor Dan, după ce 66% dintre români susțin că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun: Asta arată cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii

3 comments
  1. Nu e nevoie sa inviem „nostalgia” trecutului comunist Il traim chiar astazi din plin pe pielea noastra calauziti de „valorile” pro-europene propovaduite direct de la Bruxelles, care, in pur spirit democratic, polliticaly correct, extermina toate drepturile si libertatile noastre, ne calca in picioare trecutul, credinta in Dumnezeu, traditiile si identitatea noastra sfanta ca neam. Multumim din inima Partidului!

  2. Daaa!Toti care nu lesina după voi sunt câh! ori nu au toate țiglele pe casa ori sunt niște săracii. Ce sa zic?Voi sunteți cei mai minunați conducători.Sunteti mai rău ca naziștii și comuniștii,ei măcar recunoșteau ce sunt ,voi va faceți ca nu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Evaluare Națională 2024. Ghidul profesorului evaluator. Care sunt regulile pentru completarea borderoului și ce se întâmplă în cazul lucrărilor cu diferențe de notare la itemii obiectivi

Ghidul profesorului evaluator cuprinde indicațiile pentru autentificarea în platformă, accesarea listei lucrărilor, evaluarea lucrării și generarea borderoului individual, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Vezi mai jos, în articol, ce se…
Vezi articolul

Olimpiada de Științe Socio-umane 2025 – OSSU, etapa județeană. Subiectele și baremele de notare la Educație Socială, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie / Proiect de combatere a violenței școlare, cerință la clasele VII-VIII

Subiectele primite de elevi la Olimpiada de Științe Socio-umane 2025 – OSSU și baremele de corectare de sâmbătă, 15 martie, au fost obținute de Edupedu.ro. Documentele sunt prezentate mai jos…
Vezi articolul